Dan Luca: Revoluţia industrială europeană

194

Dan LUCA - 25062013 [640x480]

Tehnologia a intrat masiv în toate domeniile, deschizând calea spre a treia revoluţie industrială. Economistul Jeremy Rifkin dezvoltă detaliat acest concept. Prețul energiei și al alimentelor este în ascensiune, șomajul rămâne ridicat, piața imobiliară este afectată, datoriile consumatorilor și ale guvernelor sunt în creștere – indicatori ce susţin aplicarea tehnologiei Internet și a energiei regenerabile în industrie.

Prima revoluţie industrială, ce a avut loc în Marea Britanie la sfârşitul secolului al XVIII-lea, odată cu mecanizarea industriei textile, a fost urmată de cea de-a doua revoluţie industrială de la începutul secolului al XX-lea, când Henry Ford a înfiinţat prima linie de asamblare şi a declanşat producţia în masă.

Următoarea etapă, cea a digitalizării industriei, poate fi considerată a treia revoluţie industrială. Jeremy Rifkin ne cere să ne imaginăm sute de milioane de oameni care produc propria energie verde în casele lor, birouri și fabrici, însă asta nu e tot. Ceea ce este mai interesant este partajarea acesteia cu celălalt, precum într-un „internet al energiei”, la fel cum acum “share” acum on-line informaţiile.

Rifkin explică care sunt principalii “stâlpi” pe care îşi fondează teoria celei de-a treia revoluții industriale, cea care va crea mii de întreprinderi și milioane de locuri de muncă, chiar dacă nu vă vine sa credeţi, totul, într-o reordonare fundamentală a relațiilor umane, în primul rând prin trecerea la energia regenerabilă, transformarea parcului imobiliar al fiecărui continent în producători de energie verde, implementarea altor tehnologii de stocare în fiecare clădire și în întreaga infrastructură şi multe altele.

Astfel, conform acestei viziuni, oameni, mașini, resurse naturale, linii de producție, rețele logistice, obiceiuri de consum, fluxuri de reciclare, și, practic, orice alt aspect al vieții economice și sociale vor fi conectate prin senzori și software pentru platforma celei de-a treia revoluţii industriale.

Unele dintre cele mai importante companii de IT din lume sunt deja preocupate de a crea infrastructura pentru o treia revoluție industrială, care să poată conecta cartiere, orașe, regiuni, continente și economia globală, în ceea ce observatorii din industrie numesc „rețele neuronale”, la nivel global.

Folosind tot mai puțin din resursele pământului, mai eficient și productiv și tendinţa de trecere de la combustibili pe bază de carbon la energiilor regenerabile, este o trăsătură definitorie a epocii, la care se adaugă inventarea imprimantei 3D, cea care face posibilă chiar producţia personală, prin proiectarea tridimensională asistată de calculator. Software-ul direcționează imprimanta 3D pentru a construi straturi succesive ale produsului folosind praf, plastic topit sau metale, având capacitatea de a produce mai multe copii la fel ca un copiator.

Şi poate ceea ce ni se pare imposibil, se întâmplă cu adevărat, mai aproape de noi decât credem. De exemplu, citeam recent că în Germania şi în alte cinci state europene produc mâncarea realizată cu imprimanta 3D. Că NASA are deja un plan în acest sens pentru astronauţii săi, poate nu este atât de incredibil, însă germanii s-au gândit să utilizeze noile tehnologii pentru a-i ajuta pe cei mai în vârstă locuitori, cei care au probleme când vine vorba de alimentaţie.

Mâncarea este creată din alimente proaspete, carne şi legume, în oraşul Nijmegen din Olanda şi livrată în Germania. Compania se laudă şi cu o reţetă secretă pentru „prepararea“ felurilor de mâncare. „Imprimanta pentru mâncare se poate compara cu una clasică inkjet, doar că în loc de tuş foloseşte mâncare. Materialul e apoi imprimat în straturi pe un platou special, creat tot în cadrul acestui proiect. În timpul creării ne asigurăm că straturile se îmbină fără urme vizibile“, explica Sandra Forstner, manager al proiectului, susţinut cu fonduri de Comisia Europeană.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxellesul european şi dilemele comunicării. Îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997 şi este preşedintele ˝Casei Europei˝ Bruxelles. Cei interesaţi de actualitatea europeanã pot urmãri mesajele zilnice postate pe blogul www.casaeuropei.blogspot.com.