Între negativitate și strategie politică, de Kasandra Kalmann Năsăudean

Campaniile electorale pentru alegerile prezidențiale din România au evoluat semnificativ în ultimele două decenii, dar una dintre trăsăturile constante este accentul pus pe negativitate. Acest fenomen este deosebit de vizibil în campaniile finale ale unui ciclu prezidențial, cum a fost cazul în 2004, 2014 și, mai recent, în 2024. Anul acesta, panorama politică este deosebit de complexă, cu un grup divers de candidați (Marcel Ciolacu, Mircea Geoană, Elena Lasconi, George Simion, Nicolae Ciucă și Cristian Diaconescu), toți având șanse teoretice de a ajunge în turul al doilea al alegerilor. În acest context, răspândirea deliberată a informațiilor negative a devenit o strategie centrală.

Campaniile negative, departe de a fi doar simple atacuri la persoană, reprezintă un instrument bine orchestrat pentru a destabiliza adversarii. De regulă, aceste campanii se concentrează pe promovarea unor informații care, chiar dacă nu sunt neapărat false, sunt selectate și amplificate strategic pentru a afecta reputația unui candidat într-un moment critic al campaniei. Un exemplu recent este cazul lui Nicolae Ciucă, ale cărui atacuri au început încă din luna mai 2024, lovind în trei etape: prin panoul „Un soldat în slujba țării”, prin lansarea cărții „În slujba țării” și prin scandalul legat de incidentele armate de la Nasiria din 2004. Atacurile nu s-au oprit la persoana lui Ciucă, ci au vizat și președintele în funcție, Klaus Iohannis, în încercarea de a împiedica transferul de popularitate de la acesta la candidatul său favorit.

Mircea Geoană, considerat un favorit până în octombrie, a fost de asemenea ținta unei campanii negative bine orchestrate. Așa-numita „surpriză din octombrie”, termen împrumutat din politica americană, face referire la dezvăluiri de ultim moment care pot schimba radical cursul unei campanii. În cazul lui Geoană, scandalul finanțării campaniei, legat de afacerile lui Rareș Mănescu, a destabilizat candidatul tocmai într-o perioadă crucială.

Conceptul de „surpriză din octombrie” desemnează apariția unei informații, fie ea planificată sau spontană, care poate influența decisiv rezultatul unei campanii. În contextul alegerilor prezidențiale din România din 2024, acest tip de surpriză pare să fi fost calculat cu atenție pentru a afecta șansele lui Geoană de a accede în turul al doilea. Momentul în care această informație a fost dezvăluită nu este întâmplător. Campaniile negative își maximizează impactul atunci când sunt lansate aproape de finalul campaniei, lăsând puțin timp pentru candidatul atacat să-și reconstruiască imaginea sau să răspundă eficient.

Această tehnică nu este însă nouă. Atât în politica internațională, cât și în cea românească, strategia de a ataca un adversar într-o perioadă sensibilă este utilizată pentru a captura voturile electoratului indecis. Este o practică bazată pe premisa că majoritatea votanților își formează opiniile finale în ultimele zile ale campaniei, astfel că o lovitură bine plasată poate schimba radical dinamica electorală.

Din grupul actual de candidați, Marcel Ciolacu pare să fie cel mai sigur de prezența sa în turul al doilea, dar acest lucru nu se datorează absenței atacurilor la adresa sa, ci mai degrabă capacității sale de a manevra scena politică și de a-și conserva sprijinul intern din PSD și aliatul guvernamental PNL. În schimb, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană au fost primele victime ale campaniilor negative, iar Elena Lasconi se află, de asemenea, în vizor.

Este notabil faptul că până în prezent, candidații extremiști, cum ar fi George Simion, au fost relativ scutiți de atacuri mediatice majore, ceea ce indică o posibilă strategie de menținere a acestora în cursă pentru a fragmenta voturile electorilor nemulțumiți de mainstream.

Campaniile negative sunt adesea justificate prin nevoia de a oferi publicului informații relevante despre toți candidații, pentru ca alegătorii să voteze în cunoștință de cauză. În teorie, acest argument are sens: cetățenii trebuie să cunoască nu doar realizările, ci și defectele celor care aspiră la cea mai înaltă funcție în stat. În practică însă, campaniile negative nu sunt orientate spre educarea întregului public, ci mai degrabă spre influențarea acelei părți a electoratului care este indecisă, dar predispusă să voteze cu adversarul.

De fapt, scopul acestor campanii nu este de a clarifica alegătorilor opțiunile, ci de a stârni îndoieli și neîncredere în adversar, fragmentând baza de sprijin a acestuia. Temele recurente — acuzațiile de corupție, prezentarea candidatului ca un pericol național sau insinuările privind campanii negative orchestrate — nu aduc niciun element nou. Ele sunt, în esență, teme reciclate, reluate în fiecare ciclu electoral.

Campaniile electorale din România, și în special cele pentru alegerile prezidențiale, au devenit un câmp de luptă al negativității în care atacurile bine orchestrate și dezvăluirile de ultim moment joacă un rol decisiv. În loc să promoveze dezbateri constructive și soluții pentru problemele țării, acestea se concentrează pe discreditarea adversarilor și manipularea electoratului indecis. În acest context, alegerea celui mai bun candidat nu se bazează pe merite, ci pe cine reușește să supraviețuiască campaniei negative, rămânând în picioare la finalul unui ciclu electoral marcat de scandaluri și atacuri concertate.

Autor: Kasandra Kalmann Năsăudean
Editorial publicat în Occidentul Românesc, ediția lunară/ Octombrie 2024.

Nota Redacției:

Kasandra Kalmann Năsăudean a fost unul dintre redactorii primului post de radio în limba română, RadioUniplus92 (Millennium) Santa Susana (CA), mulți ani editor la prestigiosul ziar Gândacul de Colorado (Denver, Colorado) și redactor-șef la Radio Diaspora Online (Chicago), Statele Unite ale Americii. Licențiată în Informatică de gestiune (Felix C-256) și Științele Comunicării (Investigații), Kasandra înființează în anul 2010 ziarul Occidentul Românesc dedicat românilor din Peninsula Iberică, în special, și celor din lumea occidentală, în general, publicație de limba română, care apare lună de lună, fără întrerupere, în format print și online de peste 14 ani. A scris pentru numeroase reviste și ziare în limba română din străinătate și din România, iar în Spania a fost redactor-șef la primul ziar în limba română din Peninsula Iberică, Român în Lume. A colaborat cu revista Origini și ziarul Noi în Spania din Madrid. Este autor al volumului bilingv Destine distruse de comuniști, coautor la volumul The Mists of Time și în documentare dramatice privind istoria comunismului, alături de Michael Harrison Cronkite, manager de proiect.