Boala cronică de rinichi evoluează adesea fără simptome: aproximativ unul din zece oameni este afectat

Problemele renale nu încep întotdeauna cu durere sau cu simptome ușor de observat. Uneori, primele indicii apar abia la analizele medicale. Pentru persoanele cu hipertensiune arterială sau diabet, verificarea sănătății rinichilor este cu atât mai importantă, deoarece ambele afecțiuni pot afecta treptat funcția renală chiar și atunci când starea generală pare bună.

Tocmai această evoluție discretă face ca boala cronică de rinichi să treacă ușor neobservată. Când apar manifestări evidente, afectarea poate fi deja avansată, ceea ce face ca depistarea timpurie să fie importantă mai ales pentru persoanele cu factori de risc.

La nivel mondial, aproximativ unul din zece oameni trăiește cu boală cronică de rinichi, potrivit estimării prezentate într-un comunicat World Kidney Day din 2020. Afecțiunea poate evolua fără simptome în primele stadii, iar un raport KDIGO publicat în 2025 arată că majoritatea persoanelor afectate nu știu că au această boală.

Uneori, semnalele sunt atât de vagi încât pot fi puse cu ușurință pe seama altor cauze: oboseală, lipsa poftei de mâncare sau, pur și simplu, senzația că ceva s-a schimbat în starea generală.

Analizele pot fi cele care ridică primele suspiciuni de afectare renală, a explicat dr. Marilena Stoian, medic primar în medicină internă și medic specialist în nefrologie, invitată la Serviciul de noapte, emisiunea realizată de Maria Țoghină la Radio România Actualități.

De ce hipertensiunea și diabetul contează și pentru sănătatea rinichilor

Când vorbim despre hipertensiune, ne gândim de obicei la inimă și la riscul de infarct sau de accident vascular cerebral. În cazul diabetului, atenția se îndreaptă mai ales către valorile glicemiei și complicațiile bolii. Ambele afecțiuni pot afecta însă, în timp, și rinichii.

Hipertensiunea poate deteriora vasele mici de sânge de la nivelul rinichilor, afectând capacitatea acestora de a filtra sângele. Legătura funcționează însă și în sens invers: afectarea renală poate contribui, la rândul ei, la creșterea tensiunii arteriale.

În diabet, valorile ridicate ale glicemiei pot afecta în timp vasele și structurile fine implicate în filtrarea sângelui. Din acest motiv, diabetul și hipertensiunea se numără printre cele mai importante cauze ale bolii cronice de rinichi la adulți.

Riscul este mai mare și în cazul persoanelor cu boli cardiovasculare sau cu antecedente familiale de boală renală. Iar funcția rinichilor nu poate fi apreciată doar după felul în care se simte cineva într-o anumită zi.

Ce analize ajută la evaluarea sănătății rinichilor

Primele informații utile despre funcția rinichilor vin, de obicei, din analize simple de sânge și de urină.

Pe buletinul de analize, una dintre valorile importante este creatinina serică. Alături de aceasta poate fi raportată și rata de filtrare glomerulară estimată, abreviată eGFR, care reprezintă o estimare a capacității rinichilor de a filtra sângele. eGFR oferă informații mai utile despre funcția renală decât valoarea creatininei interpretată izolat.

La fel de importantă este verificarea albuminei din urină. Analiza apare în laboratoarele din România sub denumiri precum „Raport albumină/creatinină urinară” sau „Raport albumină/creatinină – urină spontană”, fiind abreviată și RAC. În literatura medicală internațională este folosită și abrevierea UACR. O cantitate crescută de albumină în urină poate fi unul dintre semnele timpurii ale afectării renale.

Pe buletin mai pot apărea analize precum „Uree serică” și „Examen complet de urină (sumar și sediment)”, care oferă informații suplimentare.

Pentru persoanele cu factori de risc, efectuarea acestor analize merită discutată cu medicul chiar dacă starea generală este bună. O singură valoare în afara limitelor de referință nu înseamnă însă automat boală cronică de rinichi. Medicul o interpretează împreună cu celelalte rezultate, istoricul pacientului și tratamentele urmate. Diagnosticul de boală cronică de rinichi presupune modificări ale structurii sau funcției renale care persistă cel puțin trei luni, iar medicul poate recomanda repetarea analizelor și investigații suplimentare.

Un risc mai puțin luat în serios: antiinflamatoarele

Mai există un risc aparent banal și ușor de trecut cu vederea: antiinflamatoarele luate fără recomandare medicală. Pentru dureri de spate, de cap sau de articulații, mulți apelează direct la ele, fără să se gândească întotdeauna cât de frecvent ajung să le folosească sau pentru cât timp.

Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul sau diclofenacul, pot reduce fluxul de sânge către rinichi și, în anumite situații, pot afecta funcția renală.

Dr. Marilena Stoian a făcut o distincție importantă între administrarea ocazională și folosirea frecventă a acestor medicamente, uneori aproape zilnic sau chiar „preventiv”, la orice semn de durere. Folosirea repetată, mai ales aproape zilnică, reprezintă un motiv suplimentar de îngrijorare. Totuși, nici administrarea ocazională nu este lipsită de riscuri, în special în condiții de deshidratare, de tensiune arterială scăzută sau de boală renală preexistentă.

Faptul că unele dintre aceste medicamente se pot cumpăra fără rețetă nu înseamnă că sunt lipsite de riscuri. Pentru dureri persistente sau atunci când antiinflamatoarele sunt folosite repetat, tratamentul trebuie discutat cu medicul, iar farmacistul poate oferi informații despre administrarea corectă, contraindicații și posibile interacțiuni.

Ce semne pot apărea când boala avansează

În primele stadii, boala cronică de rinichi poate să nu producă simptome evidente. Mai târziu pot apărea oboseală persistentă, scăderea poftei de mâncare, modificări ale urinării, crampe musculare, mâncărimi sau umflarea picioarelor și a gleznelor.

Niciunul dintre aceste semne nu indică însă, singur, o boală renală. Oboseala poate avea numeroase cauze, iar umflarea picioarelor poate fi legată și de probleme cardiace, venoase sau de alte afecțiuni.

Dacă astfel de manifestări persistă sau apar fără o explicație evidentă, ele merită evaluate medical. În cazul rinichilor, analizele de sânge și de urină, interpretate în contextul evaluării medicale, oferă informații mai relevante decât încercarea de a pune un diagnostic pornind de la un singur simptom.

De ce contează depistarea timpurie

În boala cronică de rinichi, momentul în care este identificată problema poate conta mult pentru evoluția ulterioară. Funcția renală pierdută nu poate fi întotdeauna recuperată, însă deteriorarea poate fi încetinită prin tratament adecvat, prin controlul factorilor care o favorizează și prin monitorizarea funcției rinichilor.

Dacă problema este descoperită devreme, există mai mult timp pentru controlul tensiunii arteriale sau al diabetului, pentru reevaluarea unor tratamente și pentru urmărirea eventualelor modificări ale funcției renale.

În cazul persoanelor cu factori de risc, câteva analize simple pot ajuta la depistarea problemei înainte ca afectarea rinichilor să ajungă într-un stadiu avansat.

Notă: Material elaborat pe baza emisiunii „Serviciul de noapte”, realizată de Maria Țoghină la Radio România Actualități, cu participarea dr. Marilena Stoian, și completat cu informații din sursele medicale citate.

Autor: Petruț Mazilu –  jurnalist și colaborator al Occidentului Românesc

Petruț Mazilu are peste 25 de ani de experiență în radio și presa online. Absolvent de Jurnalism al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a lucrat ca reporter și editor în cadrul Radio România, iar din 2011 și-a concentrat activitatea asupra jurnalismului digital, la București FM și, ulterior, la Radio România Antena Satelor.

Experiența sa cuprinde reportaje, interviuri și articole pe teme sociale, culturale și de actualitate. La Occidentul Românesc contribuie cu materiale care valorifică dialogul cu specialiști și personalități, prin documentare, contextualizare și atenție față de cititor.