Vinul vechi și galbena gutuie

Emblemă a toamnei, alături de gutui, strugurele este, pe bună dreptate, unul dintre cele mai studiate fructe de către cercetători. Asta pentru că de-a lungul timpului i s-au descoperit nenumărate virtuţi terapeutice, de la capacitatea de a menţine sănătatea vaselor de sânge şi a inimii până la proprietatea de a păstra tinere ţesuturile. De altfel, strugurii au fost folosiţi pentru frumuseţe şi pentru prelungirea tinereţii de pe vremea Cleopatrei şi Elenei din Troia. Iată de ce aceste fructe sunt adevăraţi aliaţi ai sănătăţii şi ai longevităţii. Cei mai importanţi nutrienţi din compoziţia strugurilor sunt vitaminele A, C, B6 şi B9 şi mineralele esenţiale precum potasiul, calciul, fierul, fosforul, magneziul şi seleniul. De asemenea, aceste fructe se remarcă prin categoria variată de antioxidanţi din compoziţie, dintre care cele mai importante sunt delfinidina şi resveratrolul, care neutralizează efectul radicalilor liberi şi care previn oxidarea celulară, principala cauză a îmbătrânirii premature. Strugurii fac parte din categoria celor mai nutritive fructe. Valoarea lor nutriţională îi clasează printre cele mai complete alimente. Conţin săruri minerale (potasiu, magneziu, fier, calciu, iod, mangan, siliciu), vitamine (A, B1, B2, B6, PP, C), acizi graşi (malic, tartric, succinic), taninuri, flavonoide, resveratrol, materii răşinoase şi multe zaharuri. Pentru a beneficia de toate aceste principii bioactive sunt recomandate curele cu struguri (unul-două kilograme de struguri pe zi, două zile pe săptămână, timp de o lună). Atenţie, cele două zile nu se va mai mânca nimic altceva decât struguri! Deoarece au un conţinut ridicat de zaharuri (20 g glucide/100g), consumul de struguri sau de suc de struguri nu este recomandat persoanelor cu diabet zaharat şi persoanelor obeze. În aceste cazuri, consumul de struguri trebuie limitat cantitativ: în funcţie de hidraţii de carbon (la persoanele cu diabet) sau maximum 150 g de struguri pe zi, o zi pe săptămână (în cazul persoanelor obeze). Mustul, obţinut prin prelucrarea primară a strugurilor ajunşi la maturitate, are o valoare nutritivă foarte ridicată, de aceea fiind denumit lapte vegetal. Această băutură se recomandă în: anemie, convalescenţă, tulburări digestive, gastrite, enterite, acidoză, afecţiuni hepatobiliare, hipercolesterolemie, reumatism, insuficienţă cardiacă, dermatoze şi în acnee. Pentru a beneficia la maximum de proprietăţile terapeutice ale strugurilor, specialiştii recomandă consumul fructului întreg, cu tot cu coajă şi cu seminţe. Mai ales în cazul strugurilor roşii, în coajă se ascunde cea mai mare concentraţie de antioxidanţi din tot fructul.

Paradoxul francez

Deşi conţine alcool şi se recomandă consumul cu moderaţie, vinul, mai ales cel fără aditivi şi fără sulfiţi, este considerat un real medicament pentru menţinerea în formă a vaselor de sânge. Mărturie în acest sens sunt francezii care, deşi consumă din belşug mâncăruri cu grăsimi saturate, au o prevalenţă foarte scăzută a bolilor cardiovasculare. Explicaţia este că ei sunt, în acelaşi timp, şi cei mai mari consumatori de vin ai Europei. La acest capitol, românii stau destul de prost, noi consumând cu 25% mai puţin vin decât media europeană. Aceasta ar putea fi o explicaţie a faptului că ne situăm pe locul al doilea la nivel european la prevalenţa bolilor cardiovasculare. Oamenii de ştiinţă au încercat să demonstreze prin studii clinice de ce vinul reduce nivelul colesterolului din sânge şi de ce protejează de afecţiunile cardiovasculare. Rezultatele sunt surprinzătoare, consumul a două pahare cu vin roşu pe zi în cazul femeilor şi a trei pahare în cazul bărbaţilor, reducând cu 30 la sută riscul de infarct. Unii specialişti susţin că însuşi etanolul (alcoolul) oferă protecţie cardiovasculară şi că orice tip de alcool are acest efect. Deşi polemica există încă între cercetători, se pare că oamenii de ştiinţă francezi de la Inserm d’Angers au descoperit explicaţia exactă a beneficiilor oferite de struguri şi de vinul roşu asupra sistemului cardiovascular. Femeile trebuie să consume mai puţin vin decât bărbaţii, deoarece metabolizează mai greu alcoolul.

Taninurile acţionează similar estrogenilor

Misterul beneficiilor pe care atât strugurii, cât şi vinul le au asupra organismului este reprezentat de polifenolii, mai exact de taninurile, pe care coaja şi pulpa fructului îi conţin din belşug. Ei menţin dilatarea vaselor sanguine astfel încât acestea nu se blochează prin acumularea de grăsimi pe pereţii lor. Acţiunea lor este asemănătoare cu cea a estrogenului, cunoscut fiind faptul că un nivel crescut al acestui hormon în organism le oferă femeilor protecţie împotriva bolilor de inimă. Prezenţa estrogenului în corp determină eliberarea monoxidului de azot, un gaz cu efect dilatator şi care fluidizează sângele, împiedicând formarea cheagurilor. Mai precis, moleculele de estrogen se fixează de receptorii RE alpha. La fel se fixează şi polifenolii din vin, cu precădere provinolul, un extract din vinul roşu, declanşând exact aceleaşi reacţii în organism precum estrogenul, explică specialiştii francezi. Fiindcă au un conţinut caloric crescut, strugurii nu sunt recomandaţi persoanelor supraponderale sau obeze decât în cazul în care se renunţă la consumul altor alimente hipercalorice. Aşadar, dacă nu se depăşeşte numărul de calorii recomandat pentru o zi, se pot include în alimentaţie şi strugurii, cu condiţia să fie consumaţi cu tot cu sâmburi şi cu coajă, bogaţi în substanţe nutritive. Mai mult, unii specialişti consideră că aceste fructe chiar nu ar trebui să lipsească din dieta persoanelor care au probleme cu greutatea, deoarece strugurii oferă şi protecţie împotriva diabetului zaharat de tip II, un risc major pentru aceste persoane. De fapt, vinul roşu stimulează producţia de insulină, reglând nivelul glicemiei. Vinul este o sursă relativ bună de antioxidanţi, 750 ml de vin roşu conţinând aproximativ 10 mg de resveratrol. Însă necesarul zilnic de resveratrol este de 20 mg, de aceea, specialiştii recomandă suplimentarea aportului de antioxidanţi prin consumul de fructe şi de legume proaspete (închise la culoare) şi de oleaginoase (în special de arahide). Consumând cantităţi moderate de vin roşu zilnic, sângele se fluidizează şi astfel este împiedicată agregarea plachetelor şi formarea cheagurilor.

Afecţiunile cardiovasculare – prin substanţele pe care le conţin, strugurii cresc nivelul de nitric oxide din sânge, cu rolul de a preveni formarea blocajelor pe artere, reducând astfel riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. În plus, pterostilbenele din struguri împiedică oxidarea colesterolului rău (LDL) şi reduc nivelul colesterolului total.

Tulburările digestive – datorită conţinutului de acizi organici, de zahăr şi de celuloză, strugurii sunt recunoscuţi ca fiind unul dintre fructele cu cel mai puternic efect laxativ. În plus, consumând frecvent struguri, ne tonifiem stomacul şi intestinele şi stimulăm digestia.

Afecţiunile renale – strugurii reduc nivelul acidului uric din sânge, scutind astfel rinichii de eforturi suplimentare.

Maladia Alzheimer – resveratrolul, antioxidantul-vedetă din compoziţia strugurilor, este eficient atât în prevenirea maladiei Alzheimer, cât şi în încetinirea progresiei ei în cazul celor care suferă deja de această boală. Resveratrolul reduce nivelul peptidelor beta-amiloidale, responsabile pentru degenerarea ţesuturilor cerebrale.

Bolile oculare – flavonoidele din struguri au, printre altele, capacitatea de a menţine sănătatea oculară şi de a încetini procesele care duc la scăderea acuităţii vizuale (degenerescenţă maculară şi cataractă). În plus, conţinutul bogat în vitamina A recomandă aceste fructe pentru menţinerea vederii agere.

Infecţiile – strugurii roşii conţin substanţe cu efect puternic antibacterian, putând combate chiar şi infecţiile virale. Studiile au arătat că aceştia ar putea fi folosiţi cu succes împreună cu tratamentul alopat pentru tratarea herpesului. De asemenea, curele de struguri sunt eficiente în scurtarea duratei unei viroze, spun specialiştii.

Cancerul – tot mai multe studii recente pun accentul pe rolul resveratrolului în prevenirea şi în combaterea cancerului. Pe lângă efectul antiinflamator, această substanţă stimulează imunitatea, pe de o parte, iar pe de alta, face parte din angrenajul care participă la distrugerea celulelor canceroase, atunci când acestea încep să se dezvolte şi împiedică proliferarea lor. Potrivit specialiştilor, strugurii, mai ales cei roşii, sunt eficienţi împotriva cancerului colorectal şi mamar. Deoarece conţin triptofan, un precursor al serotoninei, strugurii sunt indicaţi pentru combaterea stărilor depresive specifice toamnei.

Vinul vechi

Un vin de calitate din punct de vedere nutriţional şi al siguranţei alimentare înseamnă un produs obţinut prin fermentarea naturală a mustului ravac, de struguri nobili, cu tărie alcoolică superioară (cele de 11 grade v/v alcool etilic), cu o cantitate cât mai scăzută de alcool metilic şi de alte substanţe nedorite, cu un nivel al contaminanţilor fizico-chimici cât mai scăzut (metale grele, reziduuri de pesticide, îngrăşăminte chimice etc.), cu o cantitate minimă de amine biogene (de exemplu histamina) şi, pe cât posibil, lipsit de substanţe conservante, cum sunt sulfiţii. Un vin cu adevărat bun este cel învechit în mod natural, în baricuri de stejar, îmbuteliat în butelii de sticlă cu pigment de fotoprotecţie şi acoperit cu dopuri speciale din materiale naturale. Histamina din unele vinuri are efect constrictor la nivelul musculaturii bronşice netede, provocând bronhoconstricţie, stimulând secreţia gastrică şi mediind reacţiile inflamatorii şi alergice.

Gutuia

Comparativ cu alte fructe, gutuile îşi păstrează proprietăţile terapeutice chiar şi prin preparare termică. Aşadar, vă puteţi bucura mult timp de gustul lor bun, dar şi de proprietăţile acestora fie că le veţi consuma ca atare, fie că le preparaţi sub formă de compot, dulceaţă. Gutuile au proprietăţi antiinflamatorii, astringente, analgezice, emoliente, tonice, digestive, diuretice. Pentru că sunt bogate în vitamine şi minerale, gutuile întăresc sistemul imunitar şi, astfel, previn răcelile de toamnă, cauzate de fluctuaţiile de temperatură. Se recomandă gutuile persoanelor care vor să slăbească. Iată care sunt motivele. În primul rând, gutuile sunt bogate în fibre alimentare, împiedicând asimilarea grăsimilor. Al doilea motiv: gutuile au proprietăţi depurative şi diuretice, contribuind la eliminarea toxinelor şi a kilogramelor în plus. Consumul frecvent de gutui reduce nivelul de colesterol rău, care pune sănătatea inimii în pericol. Iar potasiul pe care îl găsim în aceste fructe ajută la prevenirea bolilor de inimă.

Gutui (100 g)

● calorii 25

● hidraţi de carbon 6g

● fibre 6 g

● calciu 14 mg

● magneziu 6 mg

● potasiu 200 mg

● vitamina C 13 mg

Corina Simionescu Hudgens-Medic terapeut-Norwich/Anglia

Citește și