Turismul românesc, în agonie

Turismul românesc este în continuare în agonie din cauza barierelor puse investitorilor străini, ceea ce a dus la un patronat de slabă calitate şi, indirect, un personal nepregătit, a lipsei infrastructurii de transport şi a unui marketing precar, apreciază analiştii economici. „Toată lumea vorbeşte de lipsa infrastructurii fizice şi nimeni de infrastructura umană. În străinătate, în turism lucrează cel mai bine plătiţi angajaţi după cei din sistemul bancar. Ai noştri patroni nu-şi trimit oamenii să înveţe limbi străine pe motiv că a doua zi vor pleca în Spania sau Italia. Dacă facem turism cu oameni nepregătiţi, nici nu ne putem aştepta la rezultate”, a declarat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. Economsitul-şef al Bancpost, Dan Bucşa, vede starea deplorabilă a turismului românesc ca o consecinţă a politicii de a opri intrarea marilor investitori pe această piaţă, ceea ce a permis promovarea unor antreprenori locali nepricepuţi, selectaţi pe alte criterii decât cele de performanţă. „Cred că principala cauză din turism este costul intrării. De fapt, noi nu i-am invitat niciodată pe străini să investească aici. Investiţiile sunt atomizate şi de proastă calitate. Diferenţa de calitate este foarte mare”, a spus Bucşa. Analiştii au relevat că evoluţia turismului a fost descendentă în ultimii ani, în ciuda unor declaraţii care indicau ieşirea din criză a acestui sector. „În timpul crizei, balanţa serviciilor, deşi anterior excedentară, în momentul de faţă a ajuns deficitară, în principal în zona de turism. Dacă anterior turismul aducea totuşi câteva sute de milioane, acum aduce deficit. Adică românii se duc mai mult în străinătate decât vin străinii în Romania. Spune multe lucruri. Bulgarii au privatizat cu nemţii, noi ce am ales? (…) Mai e şi problema infrastructurii. Cum să faci turism când în locurile pe care le promovăm nu poţi ajunge pe şosele?”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Problema infrastructurii a fost ridicată şi de economistul-şef al RBS, Cătălina Molnar, care a insistat că lipsa căilor de acces, dar şi starea precară a drumurilor reprezintă un impediment atât pentru turism, cât şi pentru celelalte servicii, cum ar fi transporturile. „La noi totul e segmentat, avem o segmentare majoră şi în turism, şi în agricultură. De unul singur este destul de greu. Statul ar trebui să aibă un aport destul de mare. Nu sunt de acord cu afirmaţia că turismul se poate face şi cu avionul, nu cred că este adevărat. Mai ales în zonele în care turiştii ar fi atraşi. Trebuie infrastructură, care ne va ajuta şi în zona de transporturi”, a explicat Molnar. În ceea ce priveşte comparaţia cu Bulgaria, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, care a prezentat recent şi un raport privind turismul românesc, a explicat diferenţele uriaşe care pun ţara vecină într-o poziţie net favorabilă. „Ne-a uimit Bulgaria, o ţară mult mai mică. A încasat net din turism 7 miliarde de euro în ultimii cinci ani. În 2010 au avut 1,5-1,6 miliarde euro. Noi am avut deficit şi în 2010, şi pe medie în ultimii cinci ani. În Bulgaria, două treimi din turiştii străini se duc la mare. Am analizat şi vremea. Diferenţa dintre Varna şi Constanţa e de sub un grad Celsius, iar în Varna plouă mai mult. Diferenţa este şi la investiţii străine, de trei ori mai mari în stoc decât în România”, a spus Anghel. El a arătat că în Bulgaria investiţiile străine pe cap de locuitor sunt de şapte ori mai mari în turism decât în România, raport care se păstrează şi la nivelul intrărilor nete. Procesul investiţional a dus la o profesionalizare a sistemului, iar un sfert dintre cei care lucrează în turism în Bulgaria au studii superioare. Sursa: mediafax

A consemnat Mihai Doru Costea

Citește și