„Îmi doresc ca toți românii din afara granițelor să simtă că au în statul român, prin ministerul pe care îl reprezint, un real sprijin și un partener de dialog”

Interviu cu Natalia-Elena Intotero, ministrul Românilor de Pretutindeni.

Occidentul Românesc: Care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni?

Natalia-Elena Intotero: Îmi doresc ca toți românii din afara granițelor să simtă că au în statul român, prin ministerul pe care îl reprezint, un real sprijin și un partener de dialog. Mi-am propus ca mandatul meu să stea sub semnul dialogului și al transparenței pentru că doar așa putem construi lucruri care contează. M-ați întrebat de priorități. În primul rând, Guvernul României a alocat un buget mai mare anul acesta românilor de pe toate meridianele lumii, prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). După cum bine cunoașteți, activitatea de bază a ministerului constă, în principal, în acordarea de finanțări nerambursabile pentru proiecte, programe, acțiuni sau evenimente dedicate sprijinirii păstrării și promovării identității românești, conform Legii 299/2007 și Legii 321/2006, care reglementează modalitățile prin care Guvernul poate oferi pârghii financiare cetățenilor români care trăiesc, lucrează sau studiază în alte state. MRP și-a propus realizarea unor programe și acțiuni care au ca beneficiari românii de pretutindeni, atât prin finanțarea unor proiecte ale mediului asociativ din diaspora istorică și de mobilitate, cât și prin realizarea unor acțiuni proprii dedicate românilor din afara granițelor țării, cuprinse în 7 domenii de finanțare: Centenar 2018, Cultură, Educație, Spiritualitate și Tradiție, Societate Civilă, Mass-Media, Apărarea drepturilor și libertăților românilor. Rolul nostru ca minister este de a acționa pentru întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor și pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Occidentul Românesc: La o primă evaluare, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă comunitățile romanești din diaspora?

Natalia-Elena Intotero: În toate vizitele pe care le-am făcut în comunitățile românești din diaspora, dar și în întrevederile cu ambasadorii statelor unde trăiesc numeroși români primesc același mesaj – românii sunt bine sau foarte bine integrați în țările în care au ales să lucreze, să învețe, să trăiască, iar contribuția lor în societate este apreciată. Sigur că există probleme și că multe sunt specifice în funcție de fiecare comunitate în parte. O mare problemă este cea a muncii la negru și, invariabil, a abuzului și a traficului de persoane. Acceptând să lucreze la negru, românii riscă să fie păcăliți de diverși intermediari sau angajatori, riscă să nu-și primească salariile sau să fie plătiți mai puțin decât li se spusese inițial, nu mai au bani să se întoarcă în țară și devin ținte sigure pentru abuzatori și traficanți. Informarea și prevenția sunt esențiale pentru ca astfel de situații regretabile să fie evitate. În acest sens, MRP colaborează cu departamentul consular al Ministerului Afacerilor Externe și cu alte ministere implicate și va lansa luna aceasta, la nivel național, Campania „Informare acasă! Siguranță în lume!”.

Alte probleme pe care românii mi le-au semnalat sunt situația minorilor aflați în dificultate, cazurile de abuz domestic, echivalarea unor competențe profesionale sau unele obstacole din punct de vedere fiscal. Încercăm să ajutăm, să sprijinim, să oferim asistență sau să transmitem, în cadrul consiliului interministerial pe care MRP îl conduce, problemele românilor la instituțiile care le pot rezolva prin măsuri directe. M-am referit aici la probleme punctuale, la domenii de mare interes din viața de zi a românilor, însă convingerea mea rămâne că ce-i doare cel mai mult pe românii noștri de afară este că sunt departe de țară, de familie, de prieteni.

Occidentul Românesc: Guvernul României vizează mai degrabă repatrierea sau consolidarea comunităților de români de peste hotare? Care sunt elementele cheie ale agendei politice a guvernului vis-a-vis de românii din diaspora?

Natalia-Elena Intotero: Guvernul are în derulare o serie de proiecte adresate românilor din afara granițelor, pentru a le pune la dispoziție opțiuni de a se întoarce acasă, în România. Un exemplu în acest sens îl reprezintă programele de sprijin financiar oferite de Ministerul Muncii, care pune la dispoziția celor care se reîntorc acasă, prime de încadrare, instalare, relocare și alte facilități financiare, care pot face diferența, cu precădere în cazul cetățenilor români care lucrează fără a fi înregistrați în străinătate.

Un alt program menit să vină în sprijinirea procesului de reîntoarcere, precum și în dezvoltarea mediului antreprenorial românesc este Diaspora Start-up, realizat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), cu sprijin pe partea de promovarea de la MRP. Prin intermediul acestuia, românii din afara granițelor pot primi finanțare de până la 40.000 de euro pentru a-și deschide o afacere în România. Proiectul, lansat la data de 12 octombrie 2016, se află, în acest moment, în cea de-a doua etapă, aceea de promovare și de înregistrare a membrilor grupului țintă în vederea formării antreprenoriale, după cum puteți vedea și accesând site-ul nostru.

Occidentul Românesc: Ce axe prioritare de finanțare are la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în perioada următoare?

Natalia-Elena Intotero: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni vă pune la dispoziție dumneavoastră, cetățenilor români din afara granițelor țării, aproximativ 14 milioane RON, atât din fonduri proprii, cât și din finanțare. Dorim ca acești bani să ajungă la comunitățile de peste hotare prin programele și acțiunile propuse de români pentru români. Acordăm finanțare unor proiecte ale mediului asociativ din diaspora istorică și de mobilitate și realizăm acțiuni proprii dedicate românilor din afara granițelor țării.

Pentru anul 2018, MRP își propune să finanțeze cu prioritate proiectele care se înscriu în programele Centenarul 2018 și Educație. Este vorba, pe de o parte, despre proiecte ce au drept scop păstrarea și promovarea ideii de apartenență la identitatea românească, promovarea imaginii României și educația tinerei generații în spiritul respectului față de valorile românești și, pe de altă parte, despre proiecte ce se înscriu în demersurile de sprijinire a procesului de integrare a românilor care își au domiciliul/reședința în străinătate, în paralel cu păstrarea și afirmarea identității lingvistice a românilor de pretutindeni și formarea noii generații, care să reprezinte România și interesele românești în străinătate.

Vreau să subliniez că au apărut o serie de facilități în ce privește procedura, dar și finanțarea propriu-zisă. De exemplu, avansul pentru proiectele aprobate de comisia de evaluare a proiectelor a crescut până la 50% în anul 2018 față de 30%, cât era în anul 2017. Îi invităm pe cât mai mulți români, asociații, parohii, persoane fizice autorizate, să consulte Ghidul beneficiarului, disponibil pe site-ul ministerului, și să trimită proiecte.

Chiar și un proiect care nu trece de comisia care face evaluarea reprezintă, până la urmă, un câștig, pentru că înseamnă experiența intrării în contact cu specialiștii din MRP care le pot da solicitanților indicații foarte utile, astfel încât proiectele viitoare vor fi de succes.

Occidentul Românesc: Cum colaborați cu reprezentatele diplomatice ale României în lume?

Natalia-Elena Intotero: Avem o relație foarte bună cu Ministerul Afacerilor Externe, cu care suntem într-o permanentă colaborare și consultare cu privire la problemele românilor din străinătate. Implicit, relația cu reprezentanțele diplomatice este foarte bună. Avem parte de sprijinul dumnealor în vizitele pe care le facem în comunitățile de români, căci doar mergând acolo unde sunt conaționalii noștri putem afla, la prima mână, cum și prin ce mijloace le putem fi alături.

Occidentul Românesc: Având o experiență îndelungată în domeniu, cum evaluați evoluția comunităților românești din diaspora? Observați o consolidare sau mai degrabă o degradare a fenomenului asociativ?

Natalia-Elena Intotero: Problematicile și evoluția comunităților românești din diaspora sunt diverse și de o complexitate deosebită și fiecare regiune în care se regăsesc români are particularitățile sale. Mai mult, statisticile ne arată că avem între 3,5 – 4 milioane de cetățeni români în comunitățile emergente, Italia, Spania și Marea Britanie fiind printre țările de destinație preferate de români. Avem, așadar un mediu intercultural în care vorbim despre români care au emigrat recent, dar și despre familii aflate la a doua generație în afara granițelor. Un aspect important în toate comunitățile în care am avut onoarea să merg îl reprezintă dorința de coagulare a mediului asociativ românesc din teritoriu, lucru pe care MRP îl susține.

Asociațiile românești care s-au format peste hotare sunt un vector care mobilizează și oferă sprijin românilor, ele reprezintă liantul dintre românii din teritoriu prin faptul că reușesc să-i unească și îi implică în activități culturale, sociale, spirituale puternic conectate la identitatea românească.

Totodată, asociațiile creează și spațiul de învățare și exprimare a limbii române, atât de necesar pentru a rămâne conectați lingvistic cu România. Vreau să subliniez că MRP își propune să sprijine demersurile voluntare ale românilor care se implică în asociații dedicate păstrării și promovării identității românești și că în viziunea noastră asociațiile sunt un partener, un conductor care prin cunoașterea aprofundată a contextelor în care se poate regăsi o comunitate, ne poate ghida pașii spre soluționarea unor situații despre care, poate, încă nu se știe în România.

Activitatea și rezultatele implicării mediului asociativ în acțiunile instituțiilor din România sau din afara acesteia se văd, iar acolo unde există spirit civic și bunăvoință impactul este semnificativ și imaginea românilor în comunitate este pozitivă și apreciată și în fond asta ne dorim, ca românii noștri să fie bine oriunde sunt. Ideal ar fi să-i convingem să se întoarcă acasă și încercăm să facem acest lucru prin măsurile guvernamentale propuse de actuala administrație, dar până atunci vrem să-i știm în siguranță și echipați cu toate informațiile de care au nevoie pentru a face față tuturor contextelor. În acest sens, asociațiile sunt un partener extrem de important și util, întrucât pot facilita diseminarea mesajelor și încuraja reîntoarcerea acasă.

A consemnat: Kasandra Kalmann Năsăudean

Foto: Ion Panfil

Citește și