Superstiții și tradiții de Sfânta Maria

62

Se crede că această sărbătoare trebuie ținută cu sufletul deschis mai ales de către cei care își doresc căsătorie, vindecare de o boală sau de către mamele care vor o naștere ușoară și copii sănătoși. Este fără doar și poate cea mai importantă sărbătoare religioasă a verii. Ca de la om simplu la om simplu, oamenii au botezat această sărbătoare Sfânta Maria Mare. Nu putem lăsa să treacă nemenționată o sărbătoare atât de însemnată pentru noi românii. Încărcată cu semnificații, obiceiuri și tradiții moștenite din generație în generație, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului ne umple sufletul de bucurie, de caldură, de speranță și de încredere. Iată câteva dintre cele mai cunoscute și mai frumoase obiceiuri și tradiții legate de această sărbătoare:

  • Se crede că această sărbătoare trebuie ținută cu sufletul deschis mai ales de către cei care își doresc căsătorie, vindecare de o boală sau de către mamele care vor o naștere ușoară și copii sănătoși și norocoși. Dacă te rogi cu credință și încredere, atât pentru tine cât și pentru alții, ruga îți va fi ascultată.
  • Conform tradiției, dacă ești nemăritată, pentru ca cel sortit să-ți apară în prag, trebuie să ascunzi la sân o plantă numită „năvalnic”, să ții candela aprinsă și să pui în dreptul icoanei flori proaspăt culese, considerate bune de leac și de dragoste.
  • În credința populară românească, anumite lucruri sunt total interzise în această zi dacă nu vrei ca fapta ta să atragă tristețea și lacrimile Maicii Domnului și bucuria deavolului. Este considerat așadar de rău augur să mergi înapoi sau să-ți tunzi părul și să-l arunci la gunoi.
  • În ziua de 15 august, în anumite zone ale țării femeile împart celor nevoiași faguri de miere, prune și apă cu o lumânare aprinsă pentru ca Maica Domnului să mijlocească pe lângă cel de sus întru iertarea păcatelor celor decedați și izbăvirea sufletelor acestora.
  • Înflorirea trandafirilor în apropiere de această sărbătoare este percepută drept semn că o toamnă lungă și blândă, cu ploi, recolte multe, dar și cu mult soare se așterne înainte.
  • În anumite părți ale României, gestul de a aprinde focul în vatră atrage după sine boala și nenorocul, iar bărbații nu au voie să își dea jos căciula sau să se scalde în apele curgătoare.

Pe de altă parte, în alte zone ale țării, porumbul crud, „cu lapte”, este fript pe jarul fierbinte, întorcându-se foarte des pe o parte și pe alta, așa cum o cere tradiția culinară a sărbătorii. De asemenea, începând cu această sărbătoare, neoficial, se dă startul semănăturilor de toamnă, se coboară în sat stânele de oi, iar bătrânii satului zic de descâtec pentru ca păsările să nu poată distruge cu ciocul lor recoltele de struguri. În această zi este celebrată și Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbări la malul mării dar şi în oraşele dunărene. La ţară, în vii se angajează pândarii şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri.

De asemenea se oferă ofrandă din noua poamă. În părţile Moldovei, Sfânta Maria Mare (15 august) este considerată „a morţilor” fiind pomeniţi toţi cei ce au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mica (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. La Sfânta Marie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei considerându-se că, apoi sunt bune de leac. Între cele două Marii (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o sămânţă, aparent moartă, se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.

A consemnat, Tiberiu Grădiștean – Timișoara

Foto: Dan Timoc