Spania îşi revine din cea mai severă criză de după Marele Război

madrid_2509809b

Spania, ţară care găzduieşte şi dă locuri de muncă unui milion de români, îşi revine din cea mai severă criză de după Marele Război.

Mai important decât orice, Spania este una dintre ţările din care românii trimit cei mai mulţi bani acasă, iar economia spaniolă îşi revine încet şi sigur din criză. Spania este singura economie din Uniunea Europeană cu perspective pentru 2015 în îmbună­tăţire, potrivit FMI, o veste bună pentru cei 920.000 de români care trăiesc în această ţară. De asemenea, Spania, o ţară pe care turbulenţele financiare globale au împins-o în pragul bailout-ului internaţional şi în cea mai severă criză a şomajului în rândul tinerilor din UE, este pentru România o destinaţie modestă, dar deloc de neglijat, pentru exporturi, ocupând anul trecut locul 10 în topul pieţelor de export, şi o sursă importantă de investiţii directe străine (loc 11 în decembrie 2012, după Statele Unite şi Luxemburg).

Cele mai recente estimări ale FMI arată că economia spaniolă, a patra ca mărime din zona euro, va creşte cu 1,3% anul acesta şi cu 1,7% anul viitor. Prognoza anterioară arăta avansuri de 1,2%, respectiv 1,6%. Noile proiecţii reprezintă cele mai rapide creşteri din rândul economiilor avansate din Europa şi se referă la o ţară a cărei datorie publică este aproape egală cu PIB-ul, în care una din patru persoane active este şomeră şi care cu greu îşi găseşte alternativă la construcţii ca motor de creştere, scrie The Olive Press.

„În Spania a revenit creşterea, sprijinită de cererea din străinătate şi de cererea internă mai mare. Aceasta reflectă îmbunătăţirea condiţi­ilor financiare şi creşterea încrederii“, apreciază analiştii FMI.

Economia spaniolă şi-a revenit treptat în ultimele 12 luni, ajutată la început de exporturi, devenite mai competitive pe pieţele internaţionale datorită devalorizării interne, printre altele prin ieftinirea forţei de muncă. Apoi a început să crească cererea internă, încurajată de crearea de locuri de muncă.

De asemenea, sectorul construcţiilor, al că­rui colaps a îngenuncheat economia spaniolă, îşi revine puternic. Activitatea a avansat cu 21% în primul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 34% în trimestrul doi, al doilea cel mai mare ritm de creştere din UE, după cel din Slovenia, conform datelor Eurostat.

Turismul la turaţie maximă

Totodată criza se pare că a dat lecţii bune jucătorilor din turismul spaniol deoarece aceştia au reuşit să atragă un număr record de turişti străini în perioada ianuarie-august, de 45,3 milioane. Cifra este cu 7,3% mai mare decât cea din perioada similară a anului trecut. Cei mai mulţi turişti vin din Marea Britanie, Germania, Franţa şi statele nordice.

În Spania trăiesc 920.000 de români, mai puţini doar decât în Italia (940.000 de persoane), potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, în condiţiile în care numărul total al românilor care trăiesc în străinătate este de aproximativ 2,3 milioane.

Dacă românii din Italia au trimis acasă 925 milioane euro anul trecut, în creştere de la 900 milioane euro în 2012, cei care lucrează în Spania şi-au redus remiterile către rudele din ţară la 393 milioane euro, de la 504 milioane euro în 2012. Spania se plasează astfel pe locul patru în topul surselor de remiteri. În perioada 2005-2010 Spania se plasa pe poziţia a doua în acest clasament.

Rezistenţa la corupţie a fost amorţită de criză

Oficialii spanioli au declarat sfârşitul recesiunii. Exporturile cresc, iar costurile de finan­ţare au revenit la nivelurile de dinaintea crizei. Cu toate acestea, experţii consideră că va trebui ani de zile până când rata şomajului va coborî la niveluri acceptabile, iar în prezent orice discuţie despre revenirea pieţei muncii pentru tineri ar fi o glumă proastă, scrie The Huffington Post.

Populaţia pare resemnată în privinţa capacităţilor instituţiilor statului. Veşti noi legate de cazuri de corupţie îşi fac loc printre ştiri cu o regularitate monotonă, dar fiecare seamănă cu cea de dinaintea ei. În aceste cazuri nu sunt implicate doar partidele politice, guvernul şi uniunile sindicale, ci şi familia regală. Prinţesa Cristina, mezina regelui Juan Carlos, a fost audiată de judecători într-un proces de fraudă şi de spălare de bani.

Judecătorii fac tot ce pot, dar progresul lor este frânat de efectele măsurilor de austeritate asupra resurselor şi aşa sărace ale sistemului de justiţie. Bancherii, ca oriunde în altă parte, nu au fost traşi la răspundere pentru contribuţia lor la apariţia crizei. În schimb, „justiţie“ pare că se face mai repede în privinţa judecătorilor puşi la zid pentru că dezgroapă cazuri de corupţie.