Spania: Guvernul spaniol aduce omagii victimelor atentatelor din 11 martie 2004

177

11-m [640x480]

„Cu ocazia acestui omagiu, vrem să adresăm un mesaj spaniolilor din lumea întreagă: victimele cruzimii şi ororii teroriste trebuie să rămână pentru totdeauna în memoria noastră”, a declarat ministrul de Interne, Jorge Fernandez Diaz, pe scena Teatrului Real, în faţa unor victime care au venit însoţite de rude şi apropiaţi.

Pe 11 martie 2004, la ora 07.40 (08.40, ora României), zece bombe au explodat aproape simultan în patru trenuri aglomerate care se apropiau de gara madrilenă Atocha.

Cei 190 de morţi şi aproape 1.900 de răniţi din 11 martie 2004 „reprezintă Spania: femei şi bărbaţi, tineri şi persoane în vârstă, muncitori şi şomeri, absolvenţi de studii superioare şi studenţi, spanioli încă nenăscuţi şi străini din peste 30 de ţări care au văzut în Spania un nou cămin plin de speranţă”, a afirmat ministrul.
„În acea zi, toţi au suferit cea mai mare nedreptate şi cea mai gravă încălcare a drepturilor omului, şi anume pierderea vieţii”, a spus el.
„Am renăscut din acea zi, 11 martie”, a mărturisit Andrei Ştefan, un român în vârstă de 46 de ani.
„Este foarte importantă pentru noi”, a spus el, referindu-se la decoraţie, pentru că „am venit aici, în Spania, în căutarea unei alte vieţi şi ne-am fi putut găsi moartea”, a adăugat imigrantul, rănit în timpul atentatului.
„Pe 11 martie, ei m-au ucis, dar am renăscut”, a declarat Jesus Olmos Guerrero, în vârstă de 58 de ani, care s-a aflat în comă timp de o lună şi nu îşi mai aduce aminte nimic despre acea zi. Alături de el, soţia sa, Angela Adalid, în vârstă de 54 de ani, a adăugat că ceremonia „a fost foarte dificilă”, deoarece i-a adus aminte de „momente foarte dureroase”.

În toată Spania şocul a fost imens. Peste 11 milioane de persoane, un spaniol din patru, ieşeau în stradă, a doua zi, manifestând împotriva terorismului.

Exploziile la bordul trenurilor care veneau dinspre Gara Alcala de Henares, o suburbie din estul Madridului, au avut loc la o oră de vârf, aproape simultan, în staţiile Santa Eugenia şi El Pozo, a treia la intrarea în Gara Atocha, iar a patra în această gară.

După zece ani, spaniolii se pregătesc să îşi amintească această zi cu emoţie. Printre ei se află câteva sute de victime – atentatele s-au soldat cu aproape 1.900 de răniţi -, unele traumatizate în continuare.

O mesă are loc marţi dimineaţa la Catedrala Almudena de la Madrid, prezidată de către regele Juan Carlos şi membrii familiei regale, urmată de ceremonii de comemorare organizate de către asociaţii ale victimelor, inclusiv una la Memorialul de la Atocha, în faţa gării-martir.

Ceremoniile au început încă de luni seara, la Opera din Madrid, unde 365 de victime au fost decorate.

„Prin acest omagiu vrem să adresăm un mesaj spaniolilor şi întregii lumi: victimele cruzimii şi ororii teroriste trebuie să rămână pentru totdeauna în memoria noastră”, a declarat ministrul de Interne Jorge Fernandez Diaz pe scena Teatro Real.

„Mă simţeam mai bine, dar acest lucru m-a mişcat”, a declarat Jesus Olmos Guerrero, în vârstă de 58 de ani, care merge cu ajutorul unui baston. „Pe 11 martie m-au ucis şi am renăscut”, a adăugat bărbatul, care s-a aflat în comă timp de o lună şi nu-şi mai aminteşte ziua atentatelor.

Guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar a desemnat ETA, însă atacurile au fost revendicate în aceeaşi seară de către o grupare din cadrul reţelei Al-Qaida.

Încăpăţânarea Guvernului de a acuza gruparea bască a condus la înfrângerea lui Jose Maria Aznar, câteva zile mai târziu, în alegerile legislative, şi l-a adus la putere, în pofida oricărei aşteptări, pe socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero.

Imediat după intrarea în funcţiune, noul Guvern ordona retragerea trupelor spaniole din Irak, în contextul în care predecesorul său era unul dintre principalii susţinători ai operaţiunii militare conduse de către Statele Unite.

Ameninţare teroristă la un nivel „ridicat”

Spania, obişnuită la acea vreme cu atentatele ETA, a fost luată prin surprindere de acţiunile terorismului islamist pe teritoriul său. Zece ani mai târziu, autorităţile avertizează că există în continuare „un risc probabil” de atentate în ţară.

„A existat un moment în care toată lumea s-a gândit la ETA, pentru că era terorismul care ne afecta de foarte mult timp. Terorismul jihadist era, pentru noi, destul de îndepărtat, însă ne înşelam”, a declarat Jorge Fernandez Diaz.

În cei zece ani, operaţiunile s-au multiplicat în vederea destructurării celulelor islamiste. Guvernul continuă să-şi exprime îngrijorarea faţă de o ameninţare teroristă care rămâne la un nivel „ridicat”, a adăugat ministrul.

„Este evident că Spania face parte dintre obiectivele strategice ale jihadului global, nu suntem singurii, evident, dar suntem vizaţi”, a spus el.

După trei săptămâni de la atentate, pe 3 aprilie 2004, şapte persoane suspectate că au pus bombe s-au sinucis în mod colectiv, cu explozivi, într-un apartament din Leganes, la periferia Madridului, încercuit de către poliţişti.

În 2007, un lung proces avea să conducă la condamnarea a 21 de persoane, fiind pronunţate două pedepse-record de aproape 43.000 de ani de închisoare. Însă acest epilog nu a şters traumatismele a numeroase victime.

„Nu mai pot să trec printre două maşini parcate. Mi-e frică să nu existe o bombă înăuntru”, a declarat o îngrijitoare braziliană, Adeniria Moreira, în vârstă de 48 de ani. Însărcinată în trei luni la vremea respectivă, ea pierdut sarcina din cauza şocului.

Un material realizat de Mircea Fluieraș