Săptămâna de lucru de patru zile și impactul său pozitiv – O nouă utopie pentru secolul XXI
Săptămâna de lucru de patru zile este noua utopie testată de mai multe țări (Islanda, Marea Britanie, Spania sau Portugalia) și care provoacă aceeași ostilitate și aceeași hilaritate ca și inițiativele pentru limitarea săptămânii de lucru la cinci zile, care în Spania a fost introdusă în mod pionier în 1919.
Studiul preliminar asupra proiectului pilot portughez, care a început în septembrie 2022 în faza sa teoretică și implică aproximativ o mie de angajați, constată din nou relația benefică dintre angajații fericiți și performanța lor profesională. 95% dintre companiile implicate în test consideră că schimbările observate sunt pozitive. Pentru angajați, cel mai important aspect este îmbunătățirea percepută a sănătății lor mentale, una dintre marile fragilități ale societății actuale.
Trei luni după începerea proiectului pilot, toate simptomele care semnalau deteriorarea psihică au scăzut la participanți: anxietatea (cu 21% mai puțin), oboseala (cu 23%), insomniile (cu 19%), stările depresive (cu 21%), tensiunea (cu 21%) și singurătatea (cu 14%), potrivit raportului elaborat de profesorul de Management Strategic al Resurselor Umane de la Universitatea din Reading, Rita Fontinhas, și profesorul de Economie de la Universitatea din Londra, Pedro Gomes, care coordonează proiectul susținut de Ministerul Muncii, Solidarității și Securității Sociale.
Studiul final despre acest proiect, în care participă 41 de companii, care nu primesc niciun fel de subvenție publică pentru aceasta, va fi prezentat în luna aprilie a acestui an. „Companiile vor avea câteva luni pentru a decide dacă vor menține reducerea, dacă se vor întoarce la săptămâna de cinci zile sau dacă vor ajusta formatul”, explică Pedro Gomes. Reducerea săptămânii de lucru nu a însemnat o scădere a salariului, ci o scădere medie de 13,7% a orelor de muncă. Pentru a menține ritmurile de producție într-un timp mai scurt, au fost adoptate diferite strategii organizatorice, cum ar fi „reducerea ședințelor, crearea de blocuri de lucru sau adoptarea de noi software-uri”.
Majoritatea companiilor s-au implicat, potrivit studiului, în îmbunătățirea gestionării resurselor umane. „Motivul indicat cel mai des este scăderea nivelului de stres printre angajați. În plus, putem vedea că măsura ajută la rezolvarea problemelor concrete, cum ar fi creșterea capacității de recrutare și retenție a angajaților. Multe companii o consideră o alternativă la creșterile salariale”.
Aceste descoperiri sunt promițătoare și inspiră mai multe companii să exploreze noi modele de organizare a muncii și să investească în bunăstarea angajaților lor. Cu toate acestea, este necesară o analiză mai amplă și o evaluare detaliată a impactului pe termen lung pentru a lua decizii informate în ceea ce privește viitorul muncii.
Informații și foto: El País
A consemnat: Mircea Fluieraș – OR