Piețele Europei de Est – locul unde produsele sunt vândute sub aceeași marcă și același preț ca în Occident, dar la o calitate net inferioară.
Zilele trecute, pe panoplia utopianismului economic European, au apărut noi informații despre dublul-standard al calității, pe piețele Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, deși aparent cumpără aceleași produse ca și omologii din Occident, consumatorii est-europenii “beneficiază” de versiuni distincte ale aceleiași mărci, deseori mult mai slabe calitativ.
Confirmarea a venit din partea Autorității pentru siguranța alimentelor din Ungaria, Nemzeti Élelmiszerlánc-biztonsági Hivatal (NEBIH) care, după analiza a 24 de game de produse vândute de concernele Aldi și Lidl în Austria și Ungaria, a concluzionat că cele două multinaționale vând mâncare mai proastă pe piața maghiară, mai săracă și mai puțin competitivă decât cea austriacă.
Ungaria, însă nu este singurul stat care atrage atenția asupra dublului standard în materie de calitate de pe piața europeană a produselor alimentare. La începutul lunii februarie Agenția Sanitar-veterninară și pentru alimente a Slovaciei (Štátna veterinárna a potravinová správa Slovenskej republiky) a ieșit în lumina reflectoarelor cu o informație similară: compoziția, aspectul sau gustul produselor alimentare vândute de marile firme în Slovacia sunt inferioare calitativ produselor vândute sub același brand în Germania sau Austria. În plus, produsele vândute pe piața slovacă conțineau deseori mult mai mulți aditivi și stabilizatori și mult mai puține ingrediente naturale. Deseori, aveau gramaj inferior celor vândute în cele două state occidentale, însă prețul era identic.
Rezultatul analizei a generat reacții prompte ale guvernului de la Bratislava care, prin vocea Ministrului Agriculturii, Gabriela Matecna a condamnat practica imorală a marilor concerne, care folosesc ingrediente inferioare pe piața slovacă, în raport cu alimentele vândute în piețele mult mai bogatelor state vecine, în ciuda faptului că ambalajul și brand-ul sub care sunt comercializate sunt identice.
“Avem o piață unică și este complet lipsit de etică să se creeze două clase de consumatori”, a declarat Matecna într-o conferință de presă. “Argumentul că, consumatorii din diferite regiuni au diferite gusturi, nu are nicio validitate, pentru că, în mod cert consumatorul slovac nu poate prefera un produs care să conțină mai mulți aditivi, conservanți, îndulcitori artificiali, zgârciuri și grăsime și mai puțină carne sau suc natural, față de produsul care se vinde pe piața austriacă”, a concluzionat oficialul de la Bratislava.
Pe fondul acestor descoperiri, guvernul de la Praga a luat la rândul său atitudine și a declarat că va iniția un studiu comparativ privind calitatea alimentelor sau detergenților, cu scopul de a colecta datele necesare inițierii unei schimbări legislative la nivelul pieței unice. “În cazul anumitor produse, suntem coșul de gunoi al Europei”, a declarat Ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, agenției Reuters. Din acest motiv, scopul Cehiei, Ungariei, Slovaciei și al celorlalte state din Europa Centrală și de Est care se vor alătura inițiativei, va fi să schimbe reglementările europene în materie, astfel încât, orice produs realizat de același producător, marcat și ambalat identic, să conțină aceleași ingrediente indiferent de piața pe care este vândut. “Dacă este o piață unică, haideți să avem acces la aceeași calitate, dacă ele arată identic pentru consumatori”, a concluzionat Jurecka, citat de Reuters.
În anul 2015, un studiu efecturat de cercetători din cadrul Universitatea de Chimie și Tehnologie din Praga, a relevat faptul că varianta locală a mai multor produse alimentare conține ingrediente diferite, net inferioare, celor vândute la câțiva kilometri peste graniță. În raport cu piața germană, prețurile la produsele alimentare din Cehia sunt în medie cu 25% mai mici, potrivit Eurostat. Asemeni omologului său slovac, Jurecka a afirmat că explicația preferinețelor locale diferite este lipsită de orice fundament, dat fiind faptul că timp de secole, atât cehii, cât și slovacii, austriecii, ungurii și o parte dintre români au făcut parte din același imperiu.
În cadrul unei dezbateri anterioare companiile multinaționale au explicat discrepanțele de calitate prin faptul că folosesc diferite rețete pentru a se adapta preferințelor locale, explicație acceptată ca atare de către Comisia Europeană. În momentul actual legislația europeană reglementează exclusiv normele de siguranță alimentară și nu standardele de calitate ale produselor, companiile fiind libere să adapteze calitatea produselor în funcție de piața de comercializare și de interesele lor comerciale.
La data la care a fost scris acest material autoritățile de la București nu au avut o poziție publică în ceea ce privește dublul-standard de calitate la produsele alimentare comercializate de marile concerne multinaționale.
Autor: Eduard Roth – Redactor-șef adjunct OR