Românii din Bruxelles, despre evoluţia României în UE

Într-un recent articol publicat de Foreign Policy România, am grupat principalele idei evidenţiate de materialele primite de la prietenii mei români din Bruxelles, experţi în domeniul afacerilor europene, despre potenţialul european al României contemporane.

Le mulţumesc încă o dată tuturor pentru contribuţia pe care au avut-o la acest blog.

*****

Pe fondul crizei politice şi economice locale, un grup de concetăţeni din Bruxelles ne amintesc potenţialul european al României contemporane. Încă de acum 16 ani, când am înfiinţat asociaţia „Casa Europei”, mi-am propus crearea unei legături reale între cetăţeni şi factorii de decizie de la Bruxelles. Implicarea activă în problemele europene necesită crearea structurii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv. Pentru a dinamiza şi mai mult comunicarea pe axul Bruxelles-România, am lansat un blog, care cuprinde acum peste 1.000 de mesaje despre impactul structurii comunitare asupra calităţii vieţii din România. La 5 ani de la primul mesaj am dorit publicarea unor idei formulate de experţi în domeniul afacerilor europene din Bruxelles, sub semnătura acestora.  Pe tema “UE. România. Evoluţie”, o serie de români au contribuit cu articole ce aduc clarificări despre potenţialul european al României contemporane. Principalele idei sunt reflectate sub forma acestui articol.

1. România în UE – statutul prezent

“Deşi cinci ani de zile s-au scurs de la momentul în care România era primită în rândul statelor membre UE, cu toate acestea ea continuă să se afle sub atenta monitorizare a Uniunii şi să fie supusă unor condiţionalităţi procedurale, aplicabile post-aderare, cum ar fi celebrul mecanism de cooperare şi verificare din domeniul justiţiei. Totodată, România se confruntă şi în prezent, cu o serie de dificultăţi în procesul său de aderare la spaţiul Schengen sau cu un acces limitat la piaţa forţei de muncă din câteva state UE. Însă obstacolele nu se opresc aici: politica de coeziune reprezintă un alt punct vulnerabil în evoluţia României” (Roxana Rizea – Grupul Parlamentar al Socialiştilor şi Democraţilor în Parlamentul European).

“În toţi aceşti ani, s-a construit un întreg eşafodaj care să încerce să ofere întâi credibilitate şi apoi identitate unui nou membru. Cu o Reprezentanţă Permanentă de calitate, în care se regăsesc mulţi oameni competenţi şi entuziaşti, cu un Minister de Externe cu o politică previzibilă şi un interes crescând la cel mai înalt nivel politic, România a început să înveţe regulile jocului european. S-au identificat câteva dosare cheie, în care există un interes strategic şi au început să apară şi primele succese. S-a învăţat arta “cros-aliantelor” în Consiliu cu alte state membre. S-a îmbunătăţit cooperarea între actorii româneşti prezenţi în Bruxelles – Reprezentanţa şi eurodeputaţi. Au existat poziţionări foarte vizibile pe dosare gen Schengen, Marea Neagră, energie care au început să dea semnalul că România se află în plin proces de a îşi construi o identitate de membru al unei Uniuni” (Raluca Ivănescu).

“Ţara noastră conştientizează că are un număr important de voturi în Consiliul European şi are o voce puternică la masa negocierilor, atât la nivel tehnic, cât şi la cel politic. „Coordonarea” este cuvântul cheie pe care România l-a înţeles şi acţionează în consecinţă (vezi crearea grupului Prietenii Coeziunii la iniţiativa Bucureştiului). Comunicarea continuă a Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE cu ministerele de resort şi coordonarea acestora duce la conturarea unei poziţii coerente a României la nivel european, lucru care îi oferă credibilitate şi îl face un partner de încredere în cadrul negocierilor. (în cadrul Consiliului se formează alianţe între statele membre, pentru obţinerea intereselor naţionale)” (Raluca Norel – Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE).

2. Evoluţia ca implicare

“România, ca parte a Uniunii Europene, are, şi mai mult decât înainte, şansa unei noi dinamici, a unei noi perspective, a unei noi poziţionări, a unei noi dimensionări – una europeană, în sens asumat. De astă-dată, şansa unui actor mai implicat pe scena evenimentelor mondiale, nu doar aceea de observator mai degrabă – la nivel politic, social, cultural, economic” (Camelia Nistor)

“România este în prezent conectată la evoluţiile europene, ca stat membru UE. Participă la dezbaterile politice şi legislative de la Bruxelles, din cele două legislative europene – Parlament şi Consiliu.  Propune, negociază, se asociază cu alte state în chestiunile de interes. Votează. Membrii din România ai Parlamentului European încearcă să fie activi”. “Pentru a profita la maximum de această potrivire a termenilor România. UE. Evoluţie, cred că este necesară îndeplinirea unor condiţii. În primul rând, mă gândesc la conştientizarea importanţei acestei a doua surse de politici şi legislaţie pe care o reprezintă Bruxelles-ul şi încercarea din partea beneficiarilor publici şi privaţi din România să contribuie deopotrivă la fasonarea regulamentelor, a directivelor, a strategiilor în conformitate cu interesele lor legitime. Evolutiv” (Raul Rădoi – coordonator GrupRomania, grup de reflectie apolitic, de profil tehnic cu o componenta tripartită, la reuniunile sale participând experţi români din sfera instituţiilor comunitare a mediului guvernamental şi din sectorul privat).

“Companiile româneşti sunt încă foarte puţin prezente pe piaţa europeană. Ne-am bucurat ori de câte ori am putut să punem o cărămidă la imaginea pozitivă a României. De 20 de ani, SIVECO, firma în care lucrez, are puterea, prin oamenii ei, să facă proiecte mari şi frumoase, care influenţează destine şi aduc progres. Avem foarte mulţi programatori, experţi în IT, creativi, inteligenţi, apreciaţi. Cu ei construim punţi între ţări. Din 2009, furnizăm servicii pentru Comisia Europeană” (Ştefan Morcov – Vice-Preşedinte SIVECO România).

“Regiunile din România, dacă ar avea o reprezentanţă aici, ar putea afla live despre parteneriate posibile, despre fonduri disponibile, despre procedurile legislative cu efecte cruciale. Companiile din România au nevoie să afle legile care le vor afecta producţia şi mecanismele înainte de a fi transpuse în România, nu doar pentru că au o şansa de a participa activ la crearea legii ci şi pentru că ar avea mai mult timp să îşi planifice totul în concordanţă cu noua legislaţie” (Andreea Per).

Însă, încă “sunt atâtea domenii de interes, unde fie nu contăm deloc în discuţia şi în negocierea europeană, fie sunt subiecte pe care nu suntem capabili să le aducem mai în faţă, deşi am fi în avantaj” (Magdalena Moreh – corespondentul TVR la Bruxelles).

3. Dezvoltări în curs

„Investiţiile în cercetare şi inovare reprezintă o componentă importantă a reacţiei la provocările ridicate de globalizare şi competitivitate internaţională. Unul din obiectivele majore ale Uniunii Europene este de a crea o piaţă unică europeană pentru cercetare, în cadrul căreia cunoştinţele, cercetătorii şi tehnologia să poată transcede graniţele în mod similar cu bunurile, persoanele, serviciile şi capitalul. Aceasta reprezintă cea de-a „cincea libertate”, libera circulaţie a cunoaşterii spre zonele unde este cel mai bine utilizată şi valorificată. Acesta reprezintă un alt potenţial de creştere pentru România, întrucât toate aceste inovaţii au o sferă foarte largă de implementare cu impact direct asupra productivităţii şi competitivităţii în domenii precum administraţia publică, sisteme de sănătate sau educaţie” (Raluca Anghel).

“La aderarea la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, România şi-a anunţat intenţia de a trece la zona euro în 2014. În momentul de faţă, acest obiectiv a fost amânat pentru anul 2015. Cu toate acestea, este puţin probabil ca România să adopte euro în anul 2015” (Roxana Moldovan).

4. O altfel de evoluţie

“Am intrat în UE. S-au deschis căile de comunicare pe mai multe nivele. Politic am devenit mai vizibili dacă încă nu activi. Cultural însă am deschis o uşă spre o ţară care nu era cunoscută, înţeleasă vizitată. Îmi aduc aminte vorbind la un vernisaj despre arta modernă, printre care şi despre sculptori. Cu binevoie, un belgian mi-a sugerat un sculptor francez foarte interesant … Bran-co-si. Am întrebat ‘Brâncuşi’? Exact! Încet dar sigur anecdotele de felul acesta au scăzut. Am câştigat Palme d’Or. Un film românesc – poate nu neapărat desprins de politicul vieţii ante-’89 – dar filmul, regizorul, actorii, toţi români. Apoi au început expoziţiile – Grigorescu la Bruxelles, arta comică română la Muzeul Bandei Desenate. Au început lansările de carte – Cărtărescu în flamandă. Încet dar sigur ‘exoticul’ s-a transformat în descoperirea unui nou membru UE. Aşa cum şi noi, românii de la Bruxelles descopeream la început alte ţări UE nu neapărat prin politică, dar prin particularităţile ţărilor respective” (Andreea Gulacsi).

5. Un nou început?

“S-au schimbat multe şi cred că realitatea este ceva mai bună decât ceea ce citim în presă sau vedem la televizor (o paranteză – acest lucru este valabil în general – l-am observat în legătură cu imaginea pe care o avem asupra Americii, dar şi imaginea americanilor de rând despre Europa). Cu toate acestea, rămân extrem de multe ineficienţe, anormalităţi şi iraţionalităţi în funcţionarea de zi cu zi a societăţii şi a administraţiei publice. Şi încă nu ne găsim locul şi mai ales direcţia în această lume” (Titus Poenaru – consilier politic la Parlamentul European).

“În viitor, o persoană în căutare de informaţii despre România ar putea găsi următorul rezultat: O republică parlamentară democratică situată în Estul Europei şi caracterizată prin: inovaţie şi avans tehnologic, prosperitate economică în multiplele sectoare economice, un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi un sistem educaţional eficient, ancorat la realitatea externă, cu societăţi comericale competitive la nivel european şi internaţional, activitate intensă de comerţ, relaţii diplomatice puternice, un actor important pentru Uniunea Europeană” (Raluca Anghel)”.

Dan LUCA / Bruxelles

Citește și