România, în topul mondial din turism

Trofeele „Mărul de Aur” câștigate de România.
Merele de aur căutate de Hercule se întorc la obârșie, în Grădina Carpaților.

Prestigiosul trofeu „Mărul de Aur” este acordat anual de Federația Internațională a Jurnaliștilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET) şi este comparat cu faimosul premiu Oscar din cinematografie. Distincția se acordă în fiecare an unei atracții ori destinații turistice sau unei persoane, fiind un simbol al recunoașterii eforturilor desfășurate în vederea promovării şi dezvoltării turismului.

România a fost recompensată cu cinci trofee „Mărul de Aur”. Premiile au fost câștigat de: Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Blue Air şi de Ținutul Gorjului. În afară de trofeele acordate de FIJET care numără 800 de personalități din întreaga lume, România a primit şi alte aprecieri şi distincții care se adaugă la această performanță.

Prima recunoaștere pentru turismul românesc a venit în 1975 pentru extraordinarele picturi murale exterioare ale mânăstirilor din nordul Moldovei. Pe lângă „Mărul de Aur”, mânăstirile au primit şi o apreciere mondială de excepție, intrând în patrimoniul universal al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință şi Cultură (UNESCO).

Delta Dunării a primit şi ea trofeul în 2009, după ce în 1990 i se acordase titlul de „Rezervaţie a Biosferei”, iar IFN (International Friends of Nature) o premiase cu „Peisajul anului 2007-2008”. Un alt „Măr de Aur” a poposit în frumoasa Mărginime a Sibiului, despre care renumita revistă Forbes spune că este: „Un loc bucolic şi idilic” şi „un mod splendid de conservare a vieţii”. Oraşul Sibiu a fost în 2007 Capitala Culturală Europeană.

O contribuție deosebită la dezvoltarea turismului românesc a avut şi compania aviatică Blue Air care a adus un număr impresionant de turişti străini în ţară. Compania este prima din lume care primește o astfel de apreciere şi un „Măr de Aur”.

Plaiurile Gorjului au fost recompensate cu un alt „Măr de Aur” în 2014 pentru ansamblul monumental din oraşul Târgu Jiu, mânăstirile din nordul judeţului şi şoseaua Transalpina ce traversează spectaculos zona alpestră a Munţilor Parâng.

Ansamblul monumental în aer liber din parcul oraşului, singurul din lume, al marelui sculptor român de talie mondială, Constantin Brâncuşi include: Poarta sărutului, Masa tăcerii, Aleea scaunelor de pe Calea Eroilor şi Coloana fără sfârșit. Frumoasele mânăstiri ce au primit recunoașterea FIJET sunt: Tismana, Polovragi, Crasna şi Lainici.

„România are capacitatea de a surprinde mereu”, se spune şi într-un slogan al Ministerului Turismului: „Simply surprising”. Potenţialul turismului românesc este o certitudine.

Aprecieri FIJET
Miguel Angel Brera preşedinte de onoare al FIJET şi profesor de turism la Universitatea din Madrid, declara: „România era în 1975 o minunăție şi încă este. Era o ţară veselă, avea – ca şi acum – un peisaj foarte variat, pitoresc, monumental, plin de savoare culturală şi istorică.”

„România este cu adevărat una dintre destinațiile turistice mari din lume”, remarca Jim Thompson (SUA), membru al Comitetului Executiv al FIJET şi Director de Congrese şi Evenimente.

Iar președintele FIJET, Tijani Haddad menționează: „De multe ori am avut ocazia să vizităm România şi întotdeauna am găsit aici, în afară de ospitalitate, un potențial turistic enorm, adică un viitor care poate fi strălucitor.”

Şi recunoaşterile continuă. Experţii prestigioasei publicaţii de recomandări turistice din lume, „Lonely Planet” au ales pentru Europa în 2015, două destinații turistice: România şi Portugalia.

Televiziunea franceză France 5 în reportajul: „România, un surâs venit din Est”, promovează capitala București, orașul Brașov, Munţii Carpaţi şi litoralul Mării Negre.

Renumitul „Financial Times” scrie într-un articol că: „Prin comparaţie cu pădurea carpatică, Elveţia este o grădină” iar Paul Lister (Marea Britanie), fondatorul „European Nature Trust” face o declarație de luat în seama şi de pus imediat în aplicare: „Bine ar fi ca România să urmeze exemplul statului Costa Rica, unde o treime dintre păduri sunt protejate prin lege. Ecoturismul este viitorul”.

Insuşi Prinţul Charles al Marii Britanii cucerit de frumuseţile ţarii simte nevoia să spună: „Păstraţi-vă tradiţiile şi pădurile !”

Iar Matt Kepnes, scriitor american a declarat la USA Today că: „România este deosebit de frumoasă. Este o comoară ascunsă care are multe de oferit: o istorie medievală fascinantă, obiective turistice religioase, dar şi stațiuni liniștite pe litoralul Mării Negre, şi oraşe foarte frumoase lângă mare”.

Așadar, România a devenit un brand internațional în turism. Dar performanțele se măsoară şi financiar iar pentru a atrage mai mulți turişti, România mai trebuie să lucreze la autostrăzi.

Trofeul. Este realizat de un sculptor american. Marmura este tăiată într-o carieră din Mexic, apoi artistul șlefuiește merele. Aurul care se află în interiorul merelor plutește într-un lichid special care are proprietatea de a menține luciul şi culoarea.

Prin câștigarea a cinci Mere de Aur, România se situează în fruntea clasamentului mondial, alături de Spania, Belgia, Croaţia şi Rusia. Spania şi Belgia au o tradiţie remarcabilă în turism iar Croaţia şi Rusia un potenţial deosebit.

Legenda merelor de aur. După ce îl eliberează pe Prometeu, care dăduse oamenilor focul, cel mai renumit erou grec al antichității, Hercule, ajunge în Hiperboreea, ţinutul celor preafericiţi cum îi numeau vechii greci şi romani pe daco-geţii din nordul Dunării.

Hercule ajunge la titanul Atlas ce susținea bolta cereasca pe umeri în acest ţinut şi îl roagă să îi aducă merele de aur ce se aflau în grădina hesperidelor. Hercule preia bolta cerească de la Atlas în timp ce acesta pleacă la fiicele sale, nimfele hesperide spre a aduce merele. La întoarcere Atlas refuză să preia bolta, însă Hercule îl înșală, cerându-i să o mai susţină doar cât el îşi va pune blana de leu pe umeri spre a simţi mai uşor greaua apăsare.

Despre grădina carpatică Papa Paul al II-lea şi Papa Francisc au spus că: „România e Grădina Maicii Domnului”. Așadar, merele după care venise Hercule se întorc în grădina Carpaților. Se întorc, aduse de Prâslea, după lungi peripeții prin care trece eroul din basmul românesc „Prâslea cel Voinic şi merele de aur”. Legenda mai spune că cine gusta din mere devenea nemuritor. Daca vei gusta dintr-un măr de aur vei simți cum nemurirea acestor plaiuri te cuprinde! S pornim dară la drum!

Autor: Ion Zahiu
Foto: Eduard Guțescu, Cosmin Zichil, Stianni, Florin Marin, Cătălin Chiriloi şi Alex Paraschiv.

 

Citește și