România ocupă un loc îngrijorător pe harta globală a dependenței de rețelele sociale, în special în rândul adolescenților. Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 28% dintre copiii noștri, cu vârste între 11 și 15 ani, petrec ore în șir pe telefon, de două ori mai mult decât media globală. Aceasta este o problemă complexă care nu poate fi ignorată, mai ales că ne confruntăm cu o generație „digitală” în plină formare.
Într-o lume în care tehnologia domină viețile noastre, nu este surprinzător că adolescenții se simt atrași de rețelele sociale. Platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și altele sunt concepute intenționat pentru a crea dependență, oferind utilizatorilor o doză constantă de dopamină cu fiecare scroll.
Dar problema nu se rezumă doar la un obicei de consum digital. Dependența de rețelele sociale vine cu consecințe serioase. Timpul excesiv petrecut pe aceste platforme este legat direct de scăderea performanței școlare, anxietate, depresie și, poate cel mai alarmant, de agresivitate. Adolescenții devin „captivi” în această lume virtuală, renunțând la activități sănătoase, cum ar fi sportul sau socializarea față în față, și ajungând să se izoleze din ce în ce mai mult.
Mărturiile tinerilor evidențiază clar acest aspect. Un adolescent intervievat recunoaște că timpul petrecut pe telefon este, în mare parte, „involuntar”, comparându-l cu un viciu. Și nu este de mirare, având în vedere că majoritatea dintre ei petrec între 8 și 12 ore pe zi online. Este o realitate dureroasă pentru o generație care ar trebui să fie în plină dezvoltare personală și socială.
Deși datele sunt alarmante, există și o parte pozitivă a utilizării rețelelor sociale, atunci când acestea sunt folosite responsabil. Aceste platforme pot conecta adolescenții cu persoane care împărtășesc aceleași interese, facilitând dezvoltarea unor comunități și prietenii bazate pe pasiuni comune. Totuși, avantajele nu pot eclipsa riscurile pe care le vedem astăzi.
Problema dependenței de tehnologie în rândul adolescenților nu este exclusivă României. Cu toate acestea, faptul că procentul celor afectați este aproape dublu față de media globală ar trebui să fie un semnal de alarmă. Într-o epocă în care tehnologia avansează cu o viteză amețitoare, educația digitală ar trebui să fie o prioritate. Adolescenții trebuie să învețe cum să folosească tehnologia în mod sănătos, astfel încât aceasta să fie un instrument și nu o capcană.
Familiile, școlile și societatea, în general, trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții. Introducerea unor limite clare în ceea ce privește utilizarea telefoanelor și a rețelelor sociale, promovarea activităților fizice și a interacțiunilor sociale reale sunt doar câteva dintre măsurile care pot face diferența. Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem o întreagă generație în lumea virtuală, iar consecințele pot fi ireversibile.
România se află la o răscruce, iar modul în care alegem să gestionăm această criză digitală va defini viitorul copiilor noștri. Rețelele sociale pot fi un instrument puternic, dar trebuie să învățăm cum să le folosim în favoarea noastră, nu împotriva noastră.
A consemnat: Prof. Irina Georgescu Söva – Occidentul Românesc