România dezbate viitorul instituţiilor europene la Parlamentul European

223

poza-Occidentul-29052013 [640x480]

A doua dezbatere prinvind implicarea României în viitorul instituţiilor europene s-a derulat pe 27 mai 2013, în incinta Parlamentului European de la Bruxelles. De ce România trebuie să aibă o opinie despre viitorul instituţiilor europene; voinţa politică este necesară, dar cum o suplinim cu o componentă tehnică; cum putem să demarăm în România o dezbatere reală despre dezvoltarea capacităţii ţării de a influenţa politica europeană, sunt doar câteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă luni seara participanţii la dezbaterea cu tema “România şi viitorul instituţiilor europene“, moderată de Dan Luca (preşedinte PSD Bruxelles), coordonatorul proiectului în cadrul căreia a fost organizată reuniunea.

Eurodeputatul Ciprian Tănăsescu, preşedintele PSD Diaspora, a precizat în deschidere că acest tip de dezbateri au rolul de a creşte conştientizarea atât în cadrul societăţii civile, cât şi al guvernanţilor, privind faptul că UE trebuie înainte de toate înţeleasă şi abia apoi trebuie să se stabilească drumul de urmat în cadrul blocului comunitar. “Istoria ne-a învăţat că orice structură începe să se autodistrugă în momentul în care ea devine inutilă şi devine inutilă în momentul în care nu mai poate aborda probleme noi. Sunt sigur că mai devreme sau mai târziu şi UE, şi instituţiile sale, vor veni cu răspunsuri la problemele din prezent, care vor genera la rândul lor noi întrebări“.

Alina Bârgăoanu, Rectorul SNSPA, a subliniat că există două dinamici contemporane. La nivelul UE se discută tot mai mult despre viitorul instituţiilor europene, iar în România s-a lansat dezbaterea pe tema regionalizării ţării. Cât de importantă este sincronizarea regionalizării României cu reforma instituţională europeană? “În România s-a format ideea că ar exista o legatură de tip cauză-efect între regionalizare şi obiectivul absorbţiei fondurilor europene, care este prea simplă pentru a explica o astfel de problemă. Eu sunt de acord cu corelarea celor două obiective, este una firească, dar în niciun caz nu este una de tip cauză-efect pentru că lucrurile ar fi foarte simple dacă situaţia ar fi aşa. Dar toate cercetările serioase privind slaba absorbţie a fondurilor europene au indicat cu totul alte cauze: lipsa viziunii de dezvoltare, lipsa unei strategii de atragere a surselor financiare şi non-financiare dintr-o societate, cum ar fi prestigiul, încrederea, seriozitatea. Iarăşi o cauză ar fi lipsa culturii de management de proiect în mediul public şi în mediul privat şi incapacitatea de a menţine în administraţia publică specialiştii”.

Nicolae Păun, Decanul Facultăţii de Studii Europene din Cluj, explica criza europeană din punct de vedere al valorilor la nivelul Uniunii Europene: ”Sistemul instituţional este prea complicat, ilizibil chiar şi pentru cetăţenii de cea mai bună credinţă. Devine tot mai complex managementul simfoniei europene, într-o ecuaţie în care nu identificăm unde este lidershipul uniunii. În acest context, principiul de subsidiaritate trebuie să fie o preocupare de bază a României. Se naţionalizează UE sau se europenizează statele membre? Astăzi principala provocare este de natură politică”.

Dana Popp, Coordonator al Clubului “România-UE” Bruxelles, sublinia că procesul decizional la nivel european este marcat permanent de schimbările formale, care duc la evoluţia sistemului insituţional (tratate, acorduri insituţionale, etc), toate la un nivel politic înalt. “Nu trebuie însă pierdută din vedere importanţa legislaţiei şi a procesului decizional la nivel de politici sectoriale europene”. În timpul dezbaterii eurodeputaţii europeni au exprimat opinii despre problemele de actualitate ale axului Bruxelles – România.

Ramona Mănescu: “Este importantă reforma administrativă pentru că în final regiunile din România trebuie să devină competitive la nivel european prin oportunităţile de dezvoltare economică pe care noi trebuie să le identificăm la nivelul fiecărei regiuni. În acest moment, regiunile sunt strict statistice şi poate şi din acest motiv nu sunt competitive”.

Adriana Ţicău: “Deşi criza a început din 2008, noua Comisie Europeană nu a venit cu măsuri care să rezolve criza, să răspundă la nevoia de dezvoltare pe care cetăţenii UE o simţeau, ci din păcate singurele măsuri au fost cele legate de austeritate. Cred că la alegerile de anul viitor este foarte posibil să crească numărul euroscepticilor din Parlamentul European pentru că din păcate șomajul este foarte mare, sunt foarte mulţi tineri care nu au perspectivă. Din punct de vedere instituţional, UE se află în faţa unei provocări, dar viitorul instituţiilor europene depinde şi de deciziile pe care le vor lua cetăţenii, inclusiv la alegerile din 2014”.

În urma întâlnirii de la Bruxelles, Dan Luca preciza importanţa implicării României în dezbaterea viitorului european, acum la un an de alegerile europene din 25 mai 2014: “S-a lansat ideea lărgirii Consorţiului pentru o dezbatere românească despre viitorul instituţiilor europene” (Facultatea de Studii Europene Cluj, Institutul de Cercetări Europene Cluj, SNSPA Bucureşti, GrupRomania Bruxelles, Clubul “România-UE” Bruxelles şi “Casa Europei” Cluj), şi la Guvernul României. Scopul acestui Grup de Lucru Lărgit este să pregătească conferinţa din luna octombrie 2013, de la Bucureşti, în cadrul căreia premierul României este invitat să prezinte “Opinia României despre viitorul UE”.

Redacția Occidentul Românesc