Reacţii şi proteste faţă de noile propuneri de modificare a legilor justiţiei din România

Ministrul Justiţiei din România, Tudorel Toader, a anunţat o serie de propuneri de modificare a legilor justiţiei. Propunerile au stârnit un val de reacţii negative din partea magistraţilor, din partea Preşedintelui României, a societăţii civile şi au generat îngrijorare în rândul Comisiei Europene, care a solicitat punerea la dispoziţie a proiectului pentru a fi analizat, în condiţiile în care România se află, în continuare, sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Principalele propuneri de modificare a legilor justiţiei vizează: excluderea Preşedintelui României din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a Procurorului General; răspunderea materială a procurorilor şi judecătorilor pentru erorile judiciare; subordonarea politică a Inspecţiei Judiciare; investigarea magistraţilor reclamaţi pentru fapte penale de către o altă structură decât DNA; extinderea mandatelor şefilor DNA, DIICOT şi Parchetului General de la trei la patru ani şi schimbarea vârstei de acceptare a tinerilor în magistratură – adică să nu mai existe procurori şi judecători sub vârsta de 30 de ani.

Reacţia Preşedintelui României, Klaus Iohannis, a fost rapidă şi dură. Într-un comunicat de presă emis de administraţia prezidenţială, acesta a subliniat faptul că propunerile avansate de ministrul Justiţiei constituie „un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie”. „Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a precizat preşedintele.

„O parte din măsurile anunţate încearcă inducerea unei false probleme şi acreditarea ideii că Preşedintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneţia, cât şi ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni, îl indică pe ministrul Justiţiei drept elementul prin care se realizează influenţa politicului în aceste proceduri. În ultimul deceniu, preocuparea decidenţilor politici a fost aceea de a asigura independenţa justiţiei prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiţiei în cadrul procedurilor de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de acum urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt, slăbirea justiţiei”, atrage atenţia Preşedintele României. Acesta a subliniat faptul că dacă aceste măsuri vor fi aprobate de Parlament şi asumate de Guvern, „eforturile României din ultimii zece ani vor fi anulate şi justiţia se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”.

Nu doar preşedintele a avut o reacţie dură la adresa propunerilor înaintate de ministrul Justiţiei. Deşi afirmă că este de acord cu o parte din aceste propuneri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România îi solicită ministrului să comunice public data până la care se pot face comentarii şi sugestii la aceste propuneri, arătând că unele dintre ele vor avea „efecte contrare celor dorite”, motiv pentru care e nevoie de alte soluţii şi îmbunătăţiri. Liga Studenţilor a criticat propunerile, invocând „atingeri aduse independenţei justiţiei şi statului de drept” şi a solicitat dezbateri publice la care ministrul să participe personal, inclusiv în facultăţile de Drept din România. Adunarea generală a procurorilor din cadrul DNA a concluzionat că „modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor DNA”. Mai multe voci ale societăţii civile şi ale opoziţiei parlamentare şi-au exprimat îngrijorarea faţă de noile propuneri, care ar urma, în opinia lor, să subordoneze justiţia, din nou, conducerii politice. Iar mii de persoane au protestat paşnic, în data de 27 august, în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi şi Craiova, dar şi la Milano, Munchen şi Zurich, împotriva proiectului de modificare a legilor justiţiei. La protestul din Bucureşti au fost peste 3.000 de oameni, între care s-a aflat şi scriitorul Gabriel Liiceanu. Din studioul unei televiziuni, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a transmis protestatarilor că aceste propuneri sunt „doar începutul unui proces” şi a îndemnat oamenii să aştepte perioada dezbaterilor. Propunerile avansate de ministrul Justiţiei pot fi consultate pe site-ul ministerului, www.just.ro.

Redacția OR

Citește și