Războiul valutar se apropie de România
În lupta disperată cu deflaţia, cu anemia economică sau cu pariurile valutare ale investitorilor, mai multe bănci centrale europene – BCE, banca Danemarcei, a Suediei şi a Elveţiei – au dus dobânzile sub zero. De asemenea, se discută intens de dobânzi negative şi în SUA, unde, deşi a dat la sfârşitul anului trecut startul normalizării politicii monetare prin prima majorare de dobândă din ultimul deceniu, Rezerva Federală ar putea fi forţată să intre în teritoriu negativ de jocul altor mari bănci centrale.
Unii analişti cred că banca centrală a Cehiei va folosi dobânzile negative doar ca soluţie de ultimă instanţă. Alţii, printre care strategii de la JPMorgan, cred că dobânzile sub zero vor ajunge în Cehia spre sfârşitul acestui an, poate în trimestrul III. Încet, dobânzile negative, care printre altele înseamnă finanţare foarte ieftină, dar şi depozite la bancă fără valoare, se apropie încet de România, cel puţin la nivel de discuţie.
În teorie, dobânzile pentru depozite sub zero descurajează economisirea şi forţează populaţia să-şi orienteze economiile către consum, stimulând economia. De asemenea, când dobânzile pentru depozitele constituite la banca centrală de băncile comerciale sunt negative, băncile comerciale sunt forţate să investească mai mult, să crediteze ieftin, altfel riscă să piardă bani. În acest context, dobânzile negative funcţionează ca o pedeapsă pentru băncile şi persoanele care preferă să-şi ţină banii în siguranţă în depozite.
Pe celălalt mal al Atlanticului, în SUA, probabilitatea ca Fed să introducă şI ea dobânzi negative până la sfârşitul anului 2017 a crescut la 13% după ce Banca Japoniei a anunţat că îşI duce dobânda pentru depozite sub zero, potrivit unui sonâdaj Bloomberg. Dacă economia SUA, cea mai mare din lume, slăbeşte atât de mult încât politicile convenţionale nu mai ajută la nimic, Fed ar putea lua în considerare împingerea dobânzilor sub zero, scriu strategii de la Bank of America şi JPMorgan Chase.