Pușa Roth: Poezia luminii
În luna aprilie, lumea creștină celebrează Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos, sărbătoarea bucuriei, a luminii, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, așa cum spunea părintele Dumitru Stăniloaie în articolul „Sfintele Paști; Învierea Domnului – sărbătoarea luminii și a bucuriei”, publicat pe site-ul creștin orthodox.ro și din care citez: „Paștile sunt în Ortodoxie „sărbătoarea sărbătorilor”. De aceea credincioșii se salută cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o altă bucurie: „Hristos a înviat!” „Adevărat a înviat!”, până la Înălțarea Domnului, de când se salută cu altă veste tot așa de mare, legată interior de prima: „Hristos s-a înălțat!”, până la Cincizecime, care anticipează Cincizecimea deplină sau umplerea desăvârșită a vieții noastre de Duhul Sfânt. Bucuria aceasta are atâta entuziasm în ea, încât e ca o „sfantă beție”, ca o „beție trează” de care vorbește Sfântul Grigorie de Nyssa.”
Pornind de la această superbă lecție de credință vom trece la poezie, la cea dedicată acestei mari sărbători a luminii, a speranței, a iubirii creștine. Începem cu primul poet național, primul versificator al „Psaltirii” în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii traducători din literatura patristică și post patristică, cel care a contribuit la formarea limbii literare românești, Dimitrie Barilă, cunoscut sub numele monahal Dosoftei (26 octombrie 1624 -13 decembrie 1693). Din creația acestui mare gânditor român am ales „Psalmul 99”, cântec de laudă și închinare la Domnul nostru Iisus Hristos.
„Strigaţ din toate ţări cătră Domnul,
Ce lăcuiţ pre pământ tot omul.
Slujiţ Domnului cu bucurie,
Nainte-i să-ntraţ cu mărturie.
Să ştiţ de Dumnezău că ni-i Domnul
Ce ne-au făcut pre noi, pre tot omul,
Că-i suntem ai lui oameni de turmă
Şi oiţe de-i paştem pre urmă.
Prin porţâle lui să-ntrăm cu rugă,
Sama să ne ia Domnul pre strungă.
Să-i mulţămim, să-i vestim svânt nume,
Că-i bun Domnul şi slăvit în lume.
Mila lui în veci este pre ţară
Şi-n tot rodul svânta-i adevară.”
Poet, critic literar, traducător, membru titular al Academiei Române din anul 1916, George Coșbuc ( 20 septembrie1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud – 9 mai1918, București) a cărui poezie aparține patrimoniului cultural național, a dedicat poezia „La Paști” marii sărbători creștine :
„Prin pomi e ciripit și cânt,
Văzduhu-i plin de-un roșu soare
Și sălciile-n albă floare-
E pace-n cer și pe pământ.
Răsuflul cald al primăverii
Adus-a zilele-nvierii.
Și cât e de frumos în sat!
Creștinii vin tăcuâi în vale
Și doi de se-ntâlnesc în cale
Își zic: Hristos a Înviat!
Și râde-atâta sărbătoare
Din chipul lor cel ars de soare.
Pe deal se suie-ncetișor
Nevaste tinere și fete,
Bătrâni cu iarna vieții-n plete;
Și-ncet, în urma tuturor,
Vezi șovăind câte-o bătrână
Cu micul ei nepot de mână.”
Tudor Arghezi, pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, ( 21 mai1880, București – 14 iulie1967) unul dintre marii scriitori români care a contribuit la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. Pentru activitatea sa remarcabilă în literatură primește prima oară în 1936, la egalitate cu George Bacovia și a doua oară în anul 1946, Premiul Național de Poezie. În anul 1955 este ales membru al Academiei Române, este distins cu numeroase titluri și premii, iar în anul 1965 primește Premiul Internațional Johann Gottfried von Herder. Am ales din lirica argheziană, poezia „De Paști”.
„La toate lucarnele și balcoanele
Au scos din cer îngerii icoanele
Și-au aprins pe scări
Candele și lumânări.
Orașele de sus, în sărbătoare,
Au întins velnițe și covoare,
Și ard în potire
Mireasmă subțire.
Și din toate ferestrele odată,
Mii și sute de mii,
Heruvimii fac cu mâna bucălată
La somnoroșii copii.”
Un alt scriitor care a dedicat poezie Învierii Domnului este Alexandru Vlahuță ( 5 septembrie1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță – 19 noiembrie1919, București). Despre cea mai cunoscută lucrare a sa „România Pitorească”, Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”. Pe lângă volumele de proză, Vlahuță semnează opt volume de poezie apărute în timpul vieții. Poezia scrisă pentru marea sărbătoare a învierii este intitulată „ Christos a înviat”
„Și-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
Și-un dușman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazareth!
El n-a venit să răzvrătească
Nu vrea pieirea nimănui;
Desculț, pe jos, colindă lumea
Și mulți hulesc în urma lui.
Și mulți cu pietre îl alungă
Și râd de el ca de-un smintit:
Iisus zâmbește tuturora-
Atotputernic și smerit!
El orbilor le dă lumină,
Și muților le dă cuvant,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți îi scoală din mormânt.
Și tuturor de o potrivă.
Împarte darul lui ceresc-
Și celor care cred într-însul,
Și celor ce-l batjocoresc.
Urască-l cei fără de lege…
Ce-i pasă lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
Și înfrățirea tuturor.
Din toată lumea asupriții
În jurul lui s-au grămădit
Și-n vijeliile de patimi
La glasul lui au amuțit:
„Fiți blânzi cu cei ce vă insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiți pe cei ce-n contra voastră
Cu vrăjmășie se pornesc”…
Cât bine, câtă fericire,
Și câtă dragoste-ai adus!
Și oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.
Au râs și te-au scuipat în față
Din spini cunună ți-au făcut,
Și în deșarta lor trufie
Stăpâni desupra-ți s-au crezut…
Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-i acoperiți
Chemați sutașii cei mai ageri,
Și străji de noapte rânduiți…
S-au veselit necredincioșii
C-au pus luminii stăvilar,
Dar ea s-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar,
Și valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
Și pace-n neamul omenesc.
Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
Și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastră-nghenunchere
Sculați… Christos a Înviat!”
Cu bucurie în suflet, vă urez tuturor „Hristos a Înviat !
Pușa Roth – București