Pușa Roth: „Literatura, ca orice artă, descoperă viaţa”

171

pusa-roth

Occidentul românesc la aniversare

În urmă cu mai bine de cinci ani, Kasandra Kalman Năsăudean îmi mărturisea într-un interviu că a pus bazele unei publicaţii în limba română pentru comunitatea din Spania. Aşa a apărut revista lunară Occidentul Românesc care se difuzează gratuit în marele comunităţi româneşti din Spania.

Au trecut ani de la apariţia primului său număr, perioadă în care am colaborat cu prezentări ale scriitorilor români. Din punctul meu de vedere această colaborare a fost benefică pentru că românii aflaţi pe teritoriul regatului spaniol, dar mai ales copiii acestora, nu mai au posibilitatea să studieze limba şi literatura română, aşa cum se poate face în România.

De aceea, lună de lună, am ales câte un scriitor, nu în ordine cronologică, fiindcă această rubrică nu are pretenţie de manual, ci aproape aleatoriu, ţinând cont uneori de ziua de naştere a scriitorului abordat.

În toţi aceşti ani am prezentat scriitorii români, fără a face un studiu de istorie şi critică literară, ci simplu, cu date biografice, citate, câteva opinii critice, pentru a se înţelege care este locul şi rolul scriitorului abordat, în dezvoltarea şi consolidarea sistemului de valori românesc. „Literatura este mai întâi a unui popor şi nu un lucru universal ca ştiinţa”, spunea Garabet Ibrăileanu, şi de aceea cred că este important să avem cunoştinţă de această zestre spirituală, chiar dacă vremelnic sau definitiv, semenii noştri au ales să trăiască pe alte meridiane.

Eu cred că un om se poate acomoda mai uşor într-o altă ţară, poate să rezoneze mai simplu la cultura acelei ţări de adopţie, dacă are cunoştinţe despre ţara lui, despre cultura şi civilizaţia patriei mamă. Şi, în acest sens, aş mai aminti un superb citat al lui Gala Galaction care simbolizează legătura indisolubilă dintre creator şi locul naşterii sale: „Literatura, ca şi florile, ca şi holdele, este o interferenţă divină între darurile cerului şi condiţiile pământului”.

Aşa că, de-a lungul anilor, am scris despre Dosoftei, Miron Costin, Ion Neculce, Grigore Ureche, Ienăchiţă Văcărescu, Ion Budai Deleanu, Nicolae Filimon, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu,Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, George Bacovia, Ion Pillat, Dimitrie Anghel, George Topârceanu, Ştefan Octavian Iosif, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Nichita Stănescu etc.

Pentru mine a fost un exerciţiu extraordinar, căci în aceste vremuri tulburi cu greu te mai apleci asupra trecutului, fie el şi literar, poate şi pentru faptul că prezentul te invadează, te sustrage, te tulbură şi te nelămureşte. La început am făcut biografii ample, publicate în două sau trei ediţii, apoi mi-am dat seama că cititorii revistei Occidentul Românesc sunt tot nişte oameni grăbiţi ca şi noi ceilalţi şi m-am rezumat la informaţiile esenţiale despre un scriitor, în aşa fel ca fiecare prezentare să poată fi lecturată rapid.

Revista Occidentul Românesc apare acum şi în spaţiul virtual, aşa că nu numai românii de Spania, cărora le este dedicată, pot citi, ci şi ceilalţi, inclusiv cei de acasă, fiindcă se găsesc aici informaţii diverse, de la ştirea politică, la cea economică, socială, culturală etc. Revenind, Occidentul Românesc are pagină de cultură, promovează acest segment atât de puţin promovat, face efortul de a menţine legătura spirituală cu România.

Cred că este momentul, măcar o dată la cinci ani, să le spunem „La mulţi ani”celor care au avut curajul să pornească la drum cu această publicaţie românească apărută pe pământ spaniol şi denumită inspirat: Ocidentul Românesc.

Şi nu uitaţi vorba lui Ion Agârbiceanu: „Literatura, ca orice artă, descoperă viaţa”.

Pușa Roth – București