Promovând tradiția și arta meșteșugurilor prin devotament și pasiune
Asociația ART-Meșteșugurile Prutului din Iași este o organizație non-profit înființată în anul 2008 cu scopul de a păstra și promova tradițiile și meșteșugurile populare din zona Moldovei, de-o parte și de alta a Prutului, dar și din alte zone etnografice ale României, concentrându-se pe conservarea și transmiterea cunoștințelor și abilităților tradiționale în meșteșuguri precum olăritul, țesutul, broderia, cusutul, lemnăria, icoanele, pictura pe sticlă și alte arte și meserii tradiționale caracteristice acestei regiuni.
Unul dintre obiectivele principale ale Asociației este cel de a sprijini și promova creatorii de artă populară, oferindu-le o platformă de expunere și comercializare a produselor lor. Prin organizarea de expoziții, târguri și evenimente culturale, echipa ART-Meșteșugurile Prutului aduce în atenția publicului larg frumusețea și valoarea meșteșugurilor. De asemenea, activitățile de cercetare și documentare privind meșteșugurile și tradițiile populare contribuie la conservarea și transmiterea acestora către generațiile viitoare. În colaborare cu meșterii populari și comunitățile locale, Asociația își proune să revitalizeze meșteșugurile, aducându-le în atenția publicului și încurajând interesul pentru valorile tradiționale, pentru autentic și bun gust.
Implicată în numeroase proiecte educaționale, Asociația ART-Meșteșugurile Prutului organizează ateliere și cursuri pentru copii și tineri, oferindu-le posibilitatea de a descoperi tainele meșteșugurilor tradiționale și contribuind astfel la transmiterea și perpetuarea acestor tradiții. Prin activitățile la care participă, meșterii populari aduc în prim-plan bogăția culturală și artistică a zonei râului Prut de pe ambele maluri, promovând meșteșugurile ca valori autentice ale patrimoniului cultural românesc.
Conștientizând imporanța acestei moșteniri inestimabile și, totodată, fragilitatea statutului meșterilor populari într-o lume în care producțiile de serie au devenit normalitate, Silvia Cozmîncă, președinta Asociației ART-Meșteșugurile Prutului, s-a dedicat misiunii de a revitaliza meșteșugurile populare și de a le promova în rândul comunității. Cu pasiune pentru oameni și o înțelegere profundă a tradițiilor, Silvia Cozmîncă susține că meșteșugurile sunt mai mult decât simple obiecte realizate manual – ele reprezintă o parte integrantă a identității culturale și istorice a zonei în această mare globalizare.
În calitate de președintă a Asociației ART-Meșteșugurile Prutului, Silvia Cozmîncă a dezvoltat numeroase proiecte și inițiative pentru a sprijini și a promova meșteșugurile locale. În colaborare cu meșterii populari, organizează ateliere, expoziții și târguri pentru a readuce în atenția comunității frumusețea și valoarea acestor arte ancestrale, importanța transmiterii cunoștințelor și abilităților meșteșugărești către generațiile viitoare. Prin intermediul Asociației, Silvia Cozmîncă a inițiat programe educaționale și de instruire, în care tinerii sunt încurajați să învețe și să aprecieze meșteșugurile. Astfel, se asigură continuitatea și perpetuarea acestor tradiții valoroase.
Un aspect deosebit al activității Silviei Cozmîncă este angajamentul său față de transmiterea și perpetuarea acestor meșteșuguri valoroase către tânăra generație. Prin programe educaționale și instruire dedicată tinerilor, Silvia îi învață pe aceștia să aprecieze și să păstreze tradiția meșteșugurilor. Astfel, noile generații, moștenitori ai acestei bogate culturi, sunt încurajate să continue tradiția, prezentând-o într-un mod inovator și contemporan.
Meșteșugurile nu sunt însă doar o expresie artistică, ci reprezintă și o sursă de venit pentru mulți oameni din zonă. Prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitară, liderul Asociației ART-Mestesugurile Prutului din Iași se asigură că meșterii locali beneficiază de suport și promovare, contribuind astfel la susținerea economiei locale și la creșterea calității vieții comunității. În acest context, i-am solicitat un interviu, în exclusivitate pentru Occidentul Românesc, în care să dezvăluie din tainele implicării sale în cercetarea și documentarea meșteșugurilor și tradițiilor populare românești.
Sunteți inginer chimist de profesie, dar sunteți implicată în misiunea de a revitaliza meșteșugurile tradiționale din Moldova de pe ambele maluri ale Prutului și de a le promova în rândul comunității românești și nu numai. Cum reușiți?
În primul rând, permite-mi, Kasandra, să-ți mulțimesc ție și publicației Occidentul Românesc pentru această valoroasă oportunitate creată asociației și slujitorilor săi, de-a ne promova activitatea și proiectele pe care încercăm să le realizăm în folosul (re)cunoașterii tradițiilor meșteșugărești din zonă și a celor care, cu dragoste și trudă le practică. De fapt, nu e prima dată când, prin articolele tale am fost promovați în diaspora românească pe mapamond (vezi Gandacul de Colorado, Radio Diaspora online, Occidentul Românesc) și pentru asta ne simțim onorați și-ți mulțumim din suflet.
În al doilea rând, îți mulțumesc pentru prezentarea referitoare la activitatea mea ca președinte al asociației ART (este acronimul sub care este înscrisă asociația oficial și însemnă Afaceri prin Renașterea Tradițiilor, titlul proiectului transfrontalier din care „s-a născut” asociația). Doar că, fără o echipă și parteneri care să mă susțină, n-aș fi putut realiza nimic. De aceea, dacă-mi permiți, îi voi trece, succint în revistă pe cei cu care, deja suntem colaboratori, parteneri tradiționali, de fapt o mare familie:
Pe primul loc se află meșterii populari din asociație, fără de care, chiar n-aș putea realiza toate activitățile și evenimentele, ei înțelegând de la început principiul după care doresc să conduc asociația, parafrazându-l pe J. F Kennedy: „Nu te întreba ce poate face asociația pentru tine, ci, ce trebuie tu să faci pentru asociație!” – cine nu a înțeles, a fost liber să se retragă.
Muzeul Etnografic din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova, Iași, un colectiv de muzeografi tineri și foarte profesioniști, condus de etnograful Victor Munteanu, oferindu-ne suport logistic și consiliere etnografică.
Administrația locală, prin Primărie și departamentele sale, care ne oferă de fiecare dată suportul material și logistica organizării evenimentelor în comunitate, începând cu dl. Primar, departamentul de Organizare evenimente și, mai ales, departamentul Diaspora, cu care, prin tânăra și competenta Adina Stoleru organizăm multe activități pentru toți românii care vin ACASĂ, în vacanță, și nu numai.
Asociații non-guvernamentale: ADD (Asociația pentru Dialog Social) a cărei președintă, inimoasa Isabela Oniche a fost și este mâna mea dreaptă; ASIM (Asociația Societăților Imobiliare din Moldova) a cărei manager, Diana Voicu, ne asigură la nivel profesionist crearea și multiplicarea tuturor materialelor promoționale (afișe, flyere, bannere, etc) pentru fiecare eveniment.
Centrul de Turism Iași cu care colaborăm de multă vreme, atât prin promovarea evenimentelor noastre în rândul turiștilor care sosesc în Iași, cât și prin donarea de materiale de promovare a turismului local și zonal oferite copiilor și adulților prezenți în taberele și atelierele de lucru organizate în țară și străinătate.
Colaborări de etapă cu multe muzee din țară, primării, asociații profesionale (Asociația ASCOR, filiala Iași-Asociația Studenților Creștin Ortodocși din România), Palatul Copiilor Iași, școli și grădinițe în care ducem meșteșugurile noastre populare pentru cunoașterea și transmiterea lor către tânăra generație. Centrul Județean pentru Consevarea Culturii Tradiționale, Iași, și nu în ultimul rând, colaborarea asociației noastre cu mass-media locală, zonală și națională, care ne promovează corect și profesionist toate evenimentele pe care le organizam.
Legat de întrebarea ta. Să știi că există o „chimie“ emoțională și motivațională între mine, ca inginer chimist și tradițiile meșteșugărești, moștenită, probabil de la bunica mea, care pe la vârsta de 6 ani mi-a pus „ața-n gât” primind primele lecții de tricotat. A fost o perioadă (anii 60-70) când am fost preocupată de parcursul meu profesional ca studentă și apoi ca inginer chimist la Fabrica de Antibiotice Iași. După ce au sosit copiii în familia noastră, ajutată de mama mea, am reluat tricotatul lucrând obiecte de îmbrăcăminte pentru copii și am constatat că mă descurc foarte bine. Mama, Dumnezeu s-o odihnească, a trăit până la 100 de ani și o am în amintire cu andrelele în mână, lucrând tablouri în tehnica chilim sau cosând la mașină obiecte pentru casă și familie. Din păcate eu nu am moștenit de la dânsa decât tricotatul, care, într-adevăr, m-a pasionat și încă mă pasionează.
După o stagiatură de trei ani la Fabrica de Antibiotice am fost transferată la Grupul Școlar de Chimie din Iași aflată în subordinea Ministerului Industriei Chimice, ca profesor de specilitate în domeniul Tehnologiei substanțelor organice – medicamente, coloranți, pesticide etc. Am funcționat la această școală parcurgând toate etapele de promovare profesională până în anul 2000, când am ieșit la pensie pentru limită de vârstă (56 ani), un pic depășită pentru că mi s-a făcut o prelungire pentru a termina implementarea unui proiect PHARE-VET pentru învățământul vocațional la care am lucrat patru ani.
În traning-urile de formare la care am participat pe acest proiect (Irlanda, Gerania, Franța) am văzut pentru prima dată împletituri din sfoară executate prin tehnica nodurilor (macrame) care m-au fascinat de la început așa că în Germania am găsit o carte cu noduri pe care o colegă, profesoară de limba germană a tradus-o pentru mine, iar eu mi-am propus că asta voi face cand voi ieși la pensie.
În Iași am colindat pe la multe anticariate și am mai găsit scrieri despre acest meșteșug în franceză, dar și în română, așa că am aflat că acest meșteșug, de proveniență maură răspâdit în toata lumea, și-a găsit locul și la noi în țară încă de pe vremea stră-stră-bunicelor noastre care confecționau plase de prins pește, năvoade, hamace, franjuri și ciucuri ornamentali de la ștergare, fețe de masă etc.
Am învățat singură nodurile, iar din diverse combinații rezultă peretare, suporturi de ghivece de flori, brățări etc. Practic, poți face orice lucru folosind sfoară de bumbac, iută, integrând simbilostica noastră populară (geometrică, zoomorfă, antropomorfă, etc). Aici intervine rolul asociației și a echipei de colaboratori în a organiza ateliere de lucru pentru copii, prin care transmitem mai departe tradiția românească.
Ce tradiții și meșteșuguri populare sunt promovate și păstrate de către asociație?
În afară de cele enumerate la început, cu timpul și pe măsură ce mulți meșteri populari autentici și-au exprimat dorința de-a devenii membru în asociația ART (de la 20 membri la înființare am ajuns la 64 membri din toată România, Republica Moldova, chiar și din Bulgaria) și paleta domeniilor meșteșugărești s-a diversificat. Astfel, avem meșteșuguri în prelucrarea cuprului și a aliajelor (meșterul din Ruse, Bulgaria), prelucrarea manuală a sticlei, prelucrare os, turtă dulce, albinărit, confecționare de păpuși din paie, pănuși, lemn; împletituri din răchită, costume populare secuiești, pentru că avem în asociație meșteri populari din zona Harghita, Covasna, etnici maghiari/ secui care vin cu drag la activitățile noastre și care au fost și sunt mereu alături de noi și în demersurile pe care le facem.
Cum contribuie asociația la conservarea și transmiterea cunoștințelor și abilităților tradiționale în domeniul meșteșugurilor?
În primul rând, organizăm de 12 ani, tradiționala Tabără de Creație Populară intitulată „Micii meșteri din Copou” din Iași, unde, în 10 ateliere meșteșugărești conduse de meșteri populari-instructori cu experiență, câte 10 copii/ atelier se inițiază timp de o săptămână în tainele unui meșteșug pe care-l doresc dânșii și pentru care se înscriu din timp. Tabăra se desfășoară în Parcul Expoziției din dealul Copoului într-un cadru natural deosebit și se finalizează cu o expoziție cu vânzare a lucrărilor copiilor. Spun „cu vânzare“, pentru că în ateliere noi îi inițiem și în câteva noțiuni de marketing.
Totul a pornit în anul 2003, când am fost invitată ca proaspăt meșter popular, să particip ca și meșter-instructor la Tabăra pentru copii „Vara pe Uliță” de la Muzeul Satului din București. Mi-a plăcut această modalitate de educație non-formală a copiilor și, dupa câțiva ani de participare, fiind deja vicepreședinte în Asociația Meșterilor Populari din Moldova, am propus primăriei din Iași să ne sprijine în a implementa și la noi un asemenea proiect, ghidându-mă după cele văzute la București. Așa a luat ființă acest proiect de suflet pe care l-am continuat și dupa ce s-a înființat ART și am fost aleasă președinte a acesteia.
Anul acesta vom organiza ediția a 13-a la propunerea Primăriei, compartimentul Diaspora.
Astfel, la noi în Iași, la sfârșitul lunilor iulie și august, când românii din diaspora vin în vacanță ACASĂ, se organizează „Sărbătoarea Diasporei: Iașul este ACASĂ”. În acest context, asociația ART împreună cu Primăria organizăm tabăra, atât pentru copiii din diaspora cât și pentru cei din Iași. Există deja afișul distribuit pe la consulate, ambasade, asociații ale românilor din diaspora, care doresc ca și copiii lor să cunoască și să se inițieze în tainele tradițiilor populare românești, precum și link-ul ce trebuie accesat pentru detalii privind desfășurarea taberei și modalitatea de înscriere online.
Dar nu numai această formă de educație meșteșugărească o folosim în Iași. Deja sunt multe școli, gradinițe, ONG-uri din zonă sau din țară, care ne solicită participarea la ateliere de inițiere în arta meșteșugărescă, lucru pe care noi îl facem cu mare drag având astfel speranța că aceste meșteșuguri nu vor pieri, iar tinerii care le vor cunoaște le vor și respecta și, de ce nu, unii chiar le vor practica.
De asemenea, încercăm să prezentăm turiștilor, și nu numai, cât de frumoase și atractive sunt datinile, obiceiurile, meșteșugurile tradiționale din România. Astfel, în luna septembrie a acestui an, va avea loc la Iași, Campionatul mondial de E-SPORT la care vor participa 400 echipe și vor fi 600 de delegați din toată lumea. Ca urmare, Centrul de Informare Turistică Iași și Primaria Iași ne-au solicitat să organizăm în perioada de final de campionat, ateliere de artă meșteșugărească la care participanții, în timpul liber, vor putea să se inițieze în meșteșuguri tradiționale românești. Noi am făcut deja oferta educațională, urmând ca tinerii (între 17-18 ani) să opteze pentru un atelier sau altul înscriindu-se pe o platformă online.
De-alungul timpului (până la pandemie) am avut o frumoasă colaborare cu Fundația Româno-Olandeză „IZVOR” din comuna Bârnova, Iași, care are în proprietate un parc de joacă denumit Arca Lui Noe-Bârnova-Iași. Această fundație este condusă de o olandeză stabilită în România de peste 25 de ani, psiholog și terapeut, având în grijă câțiva copii defavorizați pe care-i ajută să-și depășească traumele, creându-le condiții civilizate de casâ, masă, îndrumare la școală etc. Au ieșit multe generații de pe mâna acestei inimoase olandeze, care a militat întotdeauna pentru cunoașterea de către copiii defavorizați, dar și de către cei cu deficiențe loco-motorii, tradițiilor poporului cărora le aparțin.
Așa am ajuns să fim, ani la rând parteneri în două module/ an de ateliere pentru copii (inclusiv din sat), într-un proiect denumit „Meșteri în vacanță”, proiect sponsorizat de comunitatea de voluntari dintr-un oraș din Olanda. Într-un cadru natural deosebit, cu pădure și multă verdeață, ne-am simțit, de fiecare dată, ca-ntr-o familie. Noi sperăm ca În acest an să reîncepem această frumoasă și eficientă colaborare.
Ce activități organizați pentru a sprijini și promova meșterii populari și creatorii de artă tradițională?
Suntem organizatori sau parteneri la diferite Târguri de meșteri populari, unele devenind deja tradiționale în urbea noastră: „Mărțișor-Simbol și Tradiție”; Târgul Național de Artizanat și Meșteșuguri organizat la Iași de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT); Târgul Meșterilor Populari ce tocmai s-a încheiat, ediția 23; Festivalul Iei -„RomânIA Autentică”; „Meșteri și Meșteșuguri Tradiționale din Moldova”, manifestare cultural-interactivă cu expozitie cu vânzare, dar și demonstrații ale meșterilor populari, precum și ateliere de lucru cu copii; Târgul de Crăciun al Meșterilor Populari, Iași.
La toate aceste manifestari scopul nu este cel comercial, ci acela de-a promova și conserva tradițiile noastre meșteșugărești prin diverse metode: demonstrații ale meșterilor populari la stand, ateliere de lucru cu copii precum și oferirea de pliante create de noi privind obiceiul și sărbătoarea pentru care este organizat (martișor, Dragobete, ouă încondeiate, Sărbătoarea Crăciunului etc).
Am fost invitați să reprezentăm România la câteva ediții ale Festivalului de Artă Populară și Folclor din Buyukcekmece, Istanbul, Turcia și vom participa și anul acesta în perioada 25 iulie – 5 august 2023, cu patru meșteri populari, având un mare succes meșteșugurile românești în multitudinea de meșteșuguri de pe mapamond prezente la festival. De asemenea, am trimis meșteri populari țesători la un concurs de țesut din Bulgaria, unde, țesătoarea noastă, Daniela Ivănușcă a fost premiată pentru originalitatea covorului țesut (Pomul Vieții realizat în manieră personală cu respectarea simbolisticii tradiționale românești).
Am colaborat câtiva ani și cu Institutul Cultural Român din Istanbul, fiind invitați la câteva evenimente, printre care ateliere de confecționat mărțișoare tradiționale cu copiii românilor de etnie turcă care au locuit pe Insula Ada-Kaleh și s-au strămutat în Turcia. De asemenea, de Ziua Europei am fost invitati de ICR Isanbul să participam din partea României, cu patru meșteri populari la un Festival al Tradițiilor din Uniunea Europeană, organizat de clusterul Institutelor Culturale din Europa, care-și desfășoară activitatea în Turcia. A fost o intâlnire nu numai cu comunitatea românescă, dar și cu alti expozanți care și-au etalat, fiecare, tot ce are mai frumos tradiția la ei acasă.
Cum implicați comunitățile locale și meșterii populari în activitățile dumneavoastră?
Prin participarea activă la tot ceea ce organizăm sau suntem solicitați să participăm. În staff-ul asociației fac parte, în majoritate, eșteri populari sau colaboratori cu experiență privind tradițiile și datinile strămoșești. Orice activitate este cu și pentru membrii asociației noastre, însă invităm, cu plăcere și alți meșteri populari din alte ONG-uri de profil. Proiectele și programele cu diferite entități locale și regionale fac parte din „fișa postului“ asociației ART. Colabări avem cu Ateneul Național din Iași, fiind invitați să organizăm târguri și expoziții mesteșugărești, precum festivalul străzii Lăpușneanu, un loc cunoscut de promenadă a vechii intelectualități din perioada interbelică a Iașului și pe care Ateneul dorește mereu s-o pună în evidență.
De asemenea, cu Palatul Copiilor avem o colaborare veche și fructuoasă, ei fiind partenerii noștri, dar și noi, la fel. Astfel, suntem invitați de către Palatul Copiilor, organizatorul celebrului de-acum Festival internațional de artă populară și folclor pentru copii și tineret CĂTĂLINA, ajuns anul trecut la ediția 26, unde copiii pregătiți și premiați la tabăra „Micii Meșteri din Copou” participă la secțiunea de „Meșteșuguri Tradiționale” obținând mereu locuri pe podium și medalii. Cu comunitățile rurale din zona metropolitană Iași participam la șezători, ateliere de lucru, unde descoperim meșteri populari „anonimi”care s-au inspirat din comunitate lucrând în diferite meșteșuguri.
Ce proiecte educaționale desfășurați pentru a încuraja copiii și tinerii să continue tradițiile și meșteșugurile?
Așa cum am mai menționat, transmiterea meșteșugurilor tradiționale către tânăra generație este prioritară pentru toți memmbrii asociației pentru ca aceste frumoase tradiții din România să nu fie date uitării: tabere de vară, ateliere meșteșugărești în comunităti cu precădere din zona Iași, dar și din Botoșani (sat Hulub), școli, gradinițe etc.
Un proiect frumos a fost implementat anul trecut la o școală cu limba de predare maghiară din orașul Târgu Secuiesc, Covasna. Un mester din asociația noastră, învățătoare la această școală a avut o idee minunată, aceea de a-i învăța pe copiii din școală, care nu știu mai deloc românește, să învețe a se exprima în română prin intermediul meșteșugurilor tradiționale românești.
Ca urmare, timp de o săptamână, 10 meșteri populari din zona Moldovei de-o parte și de alta a Prutului i-au invățat pe copii să lucreze obiecte meșteșugărești și să se exprime în limba română despre materialele folosite, unelte, tehnică etc. La fiecare atelier au participat profesorii lor, cunoscători și vorbitori de limba română, care ne-au permis, atât nouă, cât și copiilor să comunicăm cât mai bine. A fost un experiment foarte interesant, fiecare am învățat unii de la alții, iar comunitatea ne-a primit și găzduit foarte bine. Organizatorii speră să reedităm acest eveniment, pentru că și copiii, dar și parinții acestora au fost foarte încântați de progresul copiilor lor.
Pentru că suntem în secolul XXI este normal să încercăm a promova tradiția noastră milenară, dar cu mijloace moderne, puse la dispoziție de tehnologia digitală avansată. De altfel în pandemie noi am participat, dar și inițiat o serie de întâlniri online pe diferite platforme educaționale, unele chiar cu copiii români din Grecia, Italia, Germania, prin intermediul departamentului Diaspora din primaria Iași. Mulți meșteri populari din asociație au realizat ateliere online cu ocazia unor sărbători tradiționale ale neamului: Craciunul, Paștele, Mărțișorul etc., descoperind de fiecare dată cât de curioși sunt copiii în a cunoaște cum se „închistreză” (încondeiază) un ou, cum se realizează o cruciuliță prin tehnica nodurilor, cum se lucreaza mărțișoarele tradiționale (de la materia primă la simbolistica tradițională a fiecaruia în parte) etc.
Cum contribuiți la revigorarea și promovarea meșteșugurilor în zona Moldovei, de-o parte și de alta a râului Prut?
Un exemplu elocvent este dat de implementarea unui proiect transfrontalier cu finanțare europeană la care asociația ART a fost parteneră: „Renaissance of the authentic crafts folk-common cultural heritage as a focal point for sustainable economic and tourism development” („Renașterea meșteșugurilor populare autentice – moștenire culturală comună ca punct focal pentru dezvoltarea economică și turistică durabilă”) finanțat în cadrul Programului operațional România-Republica Moldova, 2014-2020. Beneficiarul leader a fost ADR- Sud (Agenția de Dezvoltare Regională), iar asociația ART-partener. Județele eligibile din România au fost Vaslui și Galați.
Proiectul a avut ca obiectiv general creșterea potențialului turistic din regiunea de sud a zonei transfrontaliere, activitatea legată de meșteșugurile tradiționale constituind una dintre modalitățile de creștere a veniturilor din activitățile turistice și, totodată, de păstrare a identității naționale în comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului, o zonă în care evoluția istorică a determinat conturarea unui tezaur cultural comun. Proiectul, cu o durată 16 luni a fost implementat în condiții de pandemie de aceea n-a fost ușor deloc.
Prin activitățile proiectului s-a dorit promovarea spiritului asociativ a 10 meșteri din Regiunea de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova și 10 meșteri populari din județele Vaslui și Galați, România. De asemenea, s-au stabilit noi legături ce țin de consolidarea parteneriatului pe lanțul valoric (hoteluri, pensiuni, agenții de turism etc) pentru valorificarea economică a meșteșugurilor tradiționale și creșterea atractivității turismului în zona transfrontalieră.
Multe activități, ca cea de cercetare etnografică pe teren efectuată în județele amintite cu scopul găsirii unor meșteri populari puțin cunoscuți pe care să-i introducem în proiect ca grup țintă (20 de la noi și 20 din Basarabia) a decurs respectând normele pandemice. Au fost organizate 2 sesiuni de inițiere a acestora în activități antreprenoriale și de marketing. Spre finalul proiectului am avut de organizat în Cimișlia, Republica Moldova o tabără de creație populară la care meșterii instructori au fost din România. Pentru că am răspuns direct de această activitate m-a impresionat plăcut dorința elevilor din Basarabia de-a afla despre meșteșuguri tradiționale de care dânșii nici măcar nu auziseră.
În finalul proiectului am înființat și o asociație cu membrii fondatori din grupul țintă, denumită „Meșteșugurile Neamului”, a fost deschisă o expoziție cu lucrările lor și au făcut multe contracte cu agenții de turism din Republica Moldova. A fost un proiect apreciat de finanțatori ca reușit, astfel că în ziua de 24 septembrie 2022, la evenimentul „European Cooperation Day” am fost nominalizați să sărbătorim prin participarea și transmiterea simultană în direct de la ateliere organizate atât în holul Palatului Culturii Iași, cât și la Cahul, Republica Moldova.
Cum vă implicați în cercetarea și documentarea meșteșugurilor și tradițiilor populare?
Când suntem solicitați de partenerii din domeniul de cercetare etnografică de la Academia de folclor, filiala Iași. Cu câteva tinere cercetătoare de la academie am colaborat și continui colaborarea participând la o seria de sesiuni de informare și seminarii privind soarta meșteșugurilor trafiționale și a folclorului în general, militând pentru introducerea în școli, mâcar la gimnaziu, a unei ore de educație prin tradiție. Deocamdată nu există nici un răspuns pozitiv cu toate demersurile realizate de către experți avizați. De altfel, la inițiativa a două cercetătoare cu care colaborez am întocmit și înaintat dosarul privind acreditarea Asociației ART la UNESCO pentru anul 2024. Sperăm să fie cu succes și de bun augur!
Există o legătură între tradițiile și meșteșugurile românești și turismul cultural? Cum pot acestea să atragă și să impresioneze turiștii străini?
Cred că prin activități gen Proiectul descris mai sus, dar sunt și alte modalități prin care se pot atrage turiști străini în România. Acest lucru nu depinde numai de noi, ONG-uri de profil, noi am încheiat câteva contracte cu pensiuni din zonă, în alte zone se desfășoară multe evenimente de sfârșit de săptămână prin pensiuni, gen branch-uri, ateliere de lucru cu copii celor cazați în pensiuni, dar nu e suficient. Cred că un rol important revine Ministerului Culturii, a Institutelor Culturale care își desfășoară activitatea în toate țările europeene și nu numai. Acestea ar trebui să se implice mai mult în selectarea foarte atentă a meșterilor populari care ne reprezintă țara peste hotare. De asemenea, legislația noastră este foarte ambiguă și incertă în privința valorificării produselor proprii ale meșterilor populari.
A consemnat: Kasandra Kalmann Năsăudean
Foto: Arhiva Art-Meșteșugurile Prutului 
