Obligațiile fiscale ale românilor din afara granițelor țării

Ghid online interactiv

Ministerul Finanțelor Publice și Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE) au lansat un ghid online interactiv care vine în sprijinul cetățenilor români din afara granițelor țării și oferă informații legate de plata și declararea taxelor și impozitelor.

Documentul a avut ca punct de pornire cele mai frecvente întrebări referitoare la obligațiile fiscale pe care le au cetățenii români pentru veniturile obținute din diverse surse, atât din țară, cât și din afara ei. De asemenea, sunt aduse clarificări și pentru cazurile în care aceștia și-au păstrat sau nu reședința fiscală în România.

„Apropierea de contribuabili printr-o informare eficientă și o transparență sporită constituie o prioritate a mandatului meu. Acest ghid face parte dintr-o campanie mai largă de informare a cetățenilor cu privire la modalitățile de plată a taxelor și impozitelor și la depunerea declarațiilor fiscale. Credem că este un pas important pentru îmbunătățirea relației stat-contribuabil și creșterea conformării voluntare”, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice.

În afara obligațiilor fiscale, există informații și despre situațiile în care se plătesc contribuțiile de asigurări sociale de sănătate și contribuțiile de asigurări sociale. În ghid veţi găsi mai multe informaţii despre:

– Ce trebuie făcut la plecarea din ţară;

– Cum se impozitează veniturile (realizate în Romania sau în străinătate) şi care sunt ţările cu care România a încheiat convenţii de evitare a dublei impuneri;

– Plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru românii care au reşedinţa în România sau în străinătate.

Ghidul complet poate fi consultat pe internet și descărcat la următoarea adresă:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf

*****

Fragment ghid:

Instrucțiuni privind completarea și depunerea formularului 201 „Declarație privind veniturile realizate din străinătate” – Cod 14.13.01.13/7

1. Declarația se completează  și se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România și persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută la art.40 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care realizează venituri din străinătate, impozabile în România, ca urmare a desfășurării unor activități în străinătate, cum ar fi: venituri din profesii libere, venituri din activități comerciale, venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, piscicultură, silvicultură, venituri sub formă de dividende, venituri sub formă  de dobânzi, venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, venituri sub forma câștigurilor din operațiuni de vânzare‐cumpărare de valută  la termen, pe bază de contract  și alte operațiuni similare, alte venituri din investiții, venituri din pensii, precum  și alte venituri impozabile potrivit Titlului III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

2. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum  și impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unități monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate, precum și impozitul aferent, exprimate în unități monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Națională  a României, se vor transforma astfel:

1. a) din moneda statului de sursă într‐o valută de circulație internațională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu‐se cursul de schimb din țara de sursă;

1. b) din valuta de circulație internațională în lei, folosindu‐se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

3. Declarația se depune  și de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România  și de persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută  la art.40 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările  și completările ulterioare, care desfășoară activitate salarială în străinătate într‐un stat cu care România are încheiată  convenție de evitare a dublei impuneri  și sunt plătite pentru activitatea salarială desfășurată  în străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă  cheltuială  deductibilă  a unui sediu permanent în România), în următoarele situații, după caz:

1. a) în cazul în care, același venit din salarii a fost supus impunerii atât în România, cât și în străinătate;

1. b) în cazul în care, persoana fizică a fost prezentă în străinătate pentru o perioadă mai mare decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s‐a desfășurat activitatea;

1. c) în cazul în care, detașarea în străinătate a persoanei fizice a încetat înainte de perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua reținerea diferențelor de impozit, întrucât între părți (angajat‐angajator) nu mai există relații contractuale generatoare de venituri din salarii.

3.1. În cazul în care același venit din salarii este supus impunerii, atât în România, cât și în străinătate, statului străin revenindu‐i dreptul de impunere potrivit convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu respectivul stat, regularizarea impozitului datorat de rezidentul român se realizează  de organul fiscal competent din România, la cererea contribuabilului, prin completarea corespunzătoare a declarației. În acest caz, declarația reprezintă și cerere de restituire.

3.2. În vederea regularizării de către organul fiscal a impozitului pe salarii datorat în România pentru activitatea desfășurată în străinătate, persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România  și persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută  la art.40 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, depun declarația la organul fiscal competent, însoțită de următoarele documente justificative:

1. a) documentul menționat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal întocmit de angajatorul rezident în România ori de către un sediu permanent în România care efectuează plăți de natură salarială din care să rezulte venitul bază de calcul al impozitului și impozitul reținut în România pentru salariul plătit în străinătate;

1. b) contractul de detașare;
2. c) documente justificative privind încetarea raportului de muncă, după caz;
3. d) certificatul de atestare a impozitului plătit în străinătate de contribuabil, eliberat de autoritatea competentă  a statului străin, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat și impozitul plătit în celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă din țara în care s‐a obținut venitul, precum și orice alte documente care pot sta la baza determinării sumei impozitului plătit în străinătate, pentru situația în care dreptul de impunere a revenit statului străin.

3.3 Veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate  și plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nu se declară și nu fac obiectul creditului fiscal extern. Veniturile se declară  pentru fiecare  țară  ‐ sursă  a veniturilor și pentru fiecare categorie de venit realizat. Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura acestuia, potrivit Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

5. Termen de depunere:

‐ anual, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului;

‐ ori de câte ori contribuabilul constată  erori în declarația depusă  anterior, prin completarea unei declarații rectificative, situație în care se va înscrie „X” în căsuța special prevăzută în formular în acest scop.

6. Declarația se completează  de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură 3 fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înscriind cu majuscule, citeț și corect, toate datele prevăzute de formular,  în două exemplare:

‐ originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul își are domiciliul fiscal;

‐ copia se păstrează de către contribuabil sau de împuternicitul acestuia.

7. Declarația se depune în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poștal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Declarația se pune gratuit la dispoziția contribuabilului.

Data depunerii declarației este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poștă, după caz.

1. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

Adresa ‐ se  înscrie adresa domiciliului fiscal.

Cod numeric personal/Număr de identificare fiscală  ‐  se înscrie codul numeric personal din actul de identitate al fiecărui contribuabil sau numărul de identificare fiscală, atribuit de către Agenția Națională  de Administrare Fiscală, cu ocazia înregistrării fiscale, după caz.

Banca, Cont bancar (IBAN) – se înscrie denumirea băncii  și codul IBAN al contului bancar al contribuabilului.

1. DATE PRIVIND VENITURILE REALIZATE, PE SURSE ŞI CATEGORII DE VENIT
2. Date privind activitatea desfășurată
3. Statul în care s‐a realizat venitul ‐ se completează  denumirea  țării în care contribuabilul a realizat venitul declarat.

2. Categoria de venit ‐se bifează căsuța corespunzătoare categoriei de venit realizat.

Persoanele fizice care, în anul de raportare, au realizat venituri din străinătate, impozabile în România, din transferul dreptului de proprietate  şi al dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel  şi a terenurilor aferente acestora, precum  şi asupra terenurilor de orice fel fără  construcții, menționează  perioada de deținere a proprietăților imobiliare care au fost înstrăinate în anul de raportare, bifând căsuța corespunzătoare perioadei de deținere a acestora.

Pentru transmiterea dreptului de proprietate  și a dezmembrămintelor acestuia cu titlu de moștenire, declarația se depune de contribuabilii moștenitori în situația în care succesiunea nu este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, bifând, în acest caz, căsuța „Cu titlu de moștenire”.

3, 4. Data începerii/încetării activității  ‐ se completează de către contribuabilii care încep/încetează activitatea în cursul anului fiscal de raportare.

1. Date privind venitul realizat   

rd.1. Venit  ‐  se înscrie suma (în lei) reprezentând venitul realizat din activitatea desfășurată  în străinătate în anul fiscal de raportare, reprezentând baza de calcul pentru stabilirea impozitului.

Baza de calcul a impozitului pe venit datorat se determină  după  regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura acestuia. În cazul salariului plătit din România pentru activitatea desfășurată în străinătate se înscrie suma (în lei) aferentă perioadei de detașare în străinătate reprezentând salariul plătit de angajatorul din România, conform documentului menționat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal întocmit de angajator.

rd.2. Pierdere fiscală ‐ se înscrie suma (în lei) reprezentând pierderea fiscală realizată din activitatea desfășurată în străinătate în anul fiscal de raportare.

rd.3. Impozit pe venit plătit în străinătate  ‐ se înscrie suma (în lei) reprezentând impozitul pe venit efectiv plătit în străinătate. Se completează  de către contribuabilii care, pentru același venit  și în decursul aceleiași perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit, atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, în vederea calculării și acordării creditului fiscal extern de către organul fiscal.

Creditul fiscal extern se acordă  dacă  sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

1. a) se aplică  prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin în care s‐a plătit impozitul;

1. b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de împuternicitul acesteia ori prin reținere la sursă  de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedește printr‐un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;

1. c) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art.41 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările  și completările ulterioare. Rubrica se  completează și de contribuabilii care realizează un venit și care, conform prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu un alt stat, este impus în celălalt stat  și respectiva convenție prevede ca metodă  de evitare a dublei impuneri „metoda scutirii”. Acest venit este scutit de impozit în România dacă se anexează documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă  a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate.

rd.4. Impozit pe veniturile din salarii, reținut de angajatorul rezident în România, pentru activitatea desfășurată  în străinătate  ‐  se înscrie suma reprezentând impozit pe veniturile din salarii plătite pentru activitatea salarială desfășurată în străinătate, reținut de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în România.

Rubrica de la rd.4 se completează  numai de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România  și persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută la art.40 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările  și completările ulterioare, care desfășoară  activitate salarială  în străinătate  și sunt plătite pentru activitatea salarială  desfășurată  în străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în România.

Contribuabilul anexează  la declarație documentele justificative privind venitul realizat și impozitul plătit, eliberate de autoritatea competentă din  țara în care s‐a obținut venitul și cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri.

III. DATE DE IDENTIFICARE A ÎMPUTERNICITULUI

Se completează  numai în cazul în care obligațiile de declarare a veniturilor se îndeplinesc de către împuternicitul desemnat de contribuabil, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură  fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Adresa ‐ se înscrie adresa domiciliului fiscal.

Cod de identificare fiscală ‐ se înscrie codul de identificare fiscală a împuternicitului.