Oana Ursache: Românii din diaspora rămân în continuare cei mai mari investitori „străini”

177

Românii care lucrează în afară trimit anual în țară echivalentul a peste 3% din Produsul Intern Brut, însă momentan statul român nu cunoaște exact câți români sunt în afara granițelor.

„Nu avem cifre din păcate, INS are cifre, Ministerul de Externe are alte cifre, unii vorbesc de 4 milioane plecaţi, alţii de 9 milioane. Discutăm astfel despre o diferenţă de 9 milioane de români. Dacă demonstrăm că jumătate din ţară este în afară, acest aspect ar afecta organizarea administrativă a ţării, motiv pentru care nu ne interesează acest aspect. Ar rezulta că în anumite judeţe administraţia locală administrează doar jumătate din populaţia acelui judeţ. Dar din puncul nostru de vedere, în politica statului trebuie să avem statistici corecte. Dacă noi nu avem o cifră corectă globală, cum să ştim câţi au investit aici? Se referă şi la banii pentru familie, pentru casă. Nu statul are grijă de acele familii, ci oamenii din afară, a explicat Oana Ursache, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Așadar nici date corecte cu privire la prezenţa la vot sau chiar legate de incidenţa cazurilor de Covid-19 sau cu privire la rata de vaccinare nu există deoarece mulţi români sunt în afara ţării, precizează ZF.

Secretarul de stat a subliniat că cei din afară pot aduce în România noi aptitudini şi noi oportunități de afaceri. Sunt cei care lucrează în industria brânzeturilor maturate din Franţa sau Elveţia, sau cei din legumicultură din Spania, care acolo învață meserie, iar pe plan local pot deschide afaceri similare. „Sunt mulţi care au învățat în afară şi acum aplică în România ce au făcut acolo, de la producția de brânză maturată la fructe şi legume”, a spus Oana Ursache.

Miza Departamentului pentru Românii de Pretutindeni este aceea de a atrage investiții pe plan local din partea celor care acum lucrează în străinătate.

„Aşa cum au construit afaceri în afară, o pot face şi aici, doar că discutăm despre o reconstrucție a încrederii în autorităţi şi societate. Trebuie să recâștigăm încrederea celor care au plecat. Unii s-au întors, cei care au plecat în 2008-2010, unii s-au întors şi au pierdut banii aici şi au plecat din nou. Diaspora Start-up a venit într-un moment bun, dar a venit pandemia şi multe dintre oportunități au fost încetinite”, a spus Oana Ursache.

De partea cealaltă se discută şi despre nivelul de trai dar şi de alt mediu de lucru. „Discutăm de români foarte bine pregătiţi, care nu doresc neapărat o maşină mai bună sau o casă mai mare, ci respect. Asta vedem din chestionarele completate de medicii care voiau să plece din ţară. Era vorba de lipsa de respect a societăţii faţă de o anumită categorie profesională. Mai pleacă şi pentru visul profesional. Nu vom putea convinge românii care au trăit într-o societate colegială unde îţi pui în practică visul”, a spus Oana Ursache pentru ZF.

Un exemplu de program este cel lansat de Ministerul Agriculturii pentru cei care vor să revină. „Ministerul agriculturii are acum o linie de finanțare pentru cei care vor să revină şi să investească aici în agricultură, chiar dacă nu a făcut-o bine şi nu a contextualizat situația românului din afară, dar au destinat o linie de finanţare către tinerii din diaspora. Aşa ceva dorim să avem la mai toate ministerele, linii de finanţare speciale pentru cei din diaspora care nu pot avea o firmă cu trei ani experienţă în România, care nu pot obţine rapid o adeverinţă”, a spus secretarul de stat.

Oana Ursache spune că cei care vor să se întoarcă nu vor condiţii speciale, ei pot veni să completeze ideile celor din ţară. Lor trebuie să le înlesnim accesul la informaţie. „Un român plecat care revine pentru o afacere, înseamnă chiar şi cinci familii întoarse pentru că el nu a plecat singur. Tot cu ei se vor întoarce. Pot reveni în ţară şi cei din Italia sau Spania, şi cei din UK sau Germania unde avem în fiecare ţară cel mai probabil peste un milion de români. Cei care au acumulat bani, sunt curajoşi, se gândesc să revină. Trebuie să colaborăm mai bine cu consiliile judeţene, cu cele locale, cu primăriile pentru că primăria ştie cel mai bine cine a plecat și cine s-a întors”, a spus Oana Ursache.

Sursa text și foto: zf.ro