O expoziție ce reunește 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România, se va deschide la Madrid

La data de 30 septembrie a.c., la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid se va deschide expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, care reuneşte 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee românești, marcând astfel 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei.

Expoziţia îşi propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Firul roşu, călăuzitor, este cel al împletirii şi influenţării reciproce a civilizaţiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creaţie şi adaptare ce au ca finalitate crearea unei identităţi culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene, într-un spaţiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca „Ultima Frontieră a Romanităţii”, potrivit unui comunicat public transmis de Muzeul Național de Istorie a României.

Demersul expoziţional este prima prezenţă de acest tip în spaţiul cultural al Regatului Spaniei şi este structurat cronologic în şase teme generice, acoperind fenomenele de civilizaţie specifice începând cu finalului primei epoci a fierului şi conexiunile cu lumea scitică, trecând apoi prin civilizaţia La Tène pe teritoriul României, prin istoria provinciilor romane Dacia şi Moesia Inferior şi a spaţiului ce nu a fost înglobat în Imperiul Roman, pentru a conduce apoi vizitatorul în perioada secolelor IV – VII A.D., esenţială pentru transformarea continentului european.

Dintre piesele de valoare excepţională ce vor fi expuse în cadrul expoziţiei, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii şi din perioada clasică a civilizaţiei dacice, începând cu coiful de aur de la Coţofeneşti, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, Buneşti, tezaurele dacice de brăţări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, Bucureşti-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar şi unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.

Între descoperirile de epocă romană amintim tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăbliţele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian cu reprezentarea podului de la Drobeta, a Columnei de la Roma, a victoriei asupra Daciei cu legenda Dacia capta, echipament dacic şi roman din timpul războaielor (săbii dacice, gladius, pumnale, primul coif de tip Weisenau, umbo de scut, piese de harnaşament, etc.).

Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, precum şi o excepţională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.

Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca şi epoca marilor migraţii sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Floreşti-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coşovenii de Jos şi Priseaca.

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii ianuarie 2022. În timpul cât aceasta va fi deschisă, Muzeul Naţional de Istorie a României va organiza o serie de manifestări culturale specifice legate de istoria României, cu sprijinul ICR Madrid.

Parteneri media: Televiziunea Română – Arhiva TVR, Digi World, Cinethronix

Partener: Asociația Terra Dacica Aeterna – Filiala București