MINUTUL DE HOLLYWOOD cu Tudor Petruț – De aur și nu prea

24

Din păcate, puțini cineaști și cinefili români își mai aduc aminte de singurul critic de film de origine română care a fost membru al asociației criticilor străini din Hollywood, celebra Hollywood Foreign Press Association. Ray Arco ne-a încântat pe vremea comunismului cenușiu cu articole și mai ales cu fotografii colorate cu vedete din cetatea filmului, în revista Cinema. Am învățat multe de la Ray, al cărui mai tânăr amic am fost până s-a stins din viață anii trecuți. Mi-a povestit din culisele asociației, nu întotdeauna cu umor ci de nenumărate ori cu tristețe.

După trecerea în neființă a lui Ray Arco s-au adeverit dezamăgirile sale. Asociația criticilor străini a fost deconspirată ca promovând politici interne rasiste, apoi pentru deturnări de fonduri și alte scandaluri. Pentru câțiva ani, gala globurilor de aur Golden Globes a pierdut contractele de difuzare și și-a estompat strălucirea după peste șapte decenii în care spectacolul anual al decernării premiilor a fost considerat ca fiind cel mai fermecător în umbra numai a premiilor Oscar.

Înainte de a fi dizolvată, Hollywood Foreign Press Association a vândut drepturile globurilor de aur unei case de producție. Astfel, devenită franciză, gala Golden Globes a revenit cu surle și trâmbițe pe micul ecran, atrăgând din nou atenția convivelor vedete de cinema și televiziune. Criticii, comentatorii, dar mai ales cinefilii au așteptat cu trepidație spectacolul de premiere, prima carpetă roșie după un an convulsionat de grevele artiștilor din Hollywood. Nominalizările, considerate ca avanpremieră aproape sigură a premiilor Oscar, au fost pe măsură.

Până la urmă, așa cum au declarat majoritate jurnaliștilor, renăscuta gală a dezamăgit. Vedetele au fost prezente cu farmec și voioșie, premiile meritate, șampania a curs din belșug. De la glumele nesărate ale comedianului Jo Koi (cu siguranță că nu știți cine e și de ce) și până la încercările timide de umor și glume ale vedetelor prezentatoare, mai totul a sunat fals. Fără ritm. Fără sclipici. Un spectacol fad cu toalete de lux și aplauze la timp și pentru orice. Ar fi trebuit să traduc câteva opinii ale unor ziariști care n-au fost nici măcar așa de amabili ca mine, dar înțelegeți oricum ce vreau să spun. Că parcă prestigiul și strălucirea cetății filmului au fost în grevă. Că parcă globurile au fost din orice, numai de aur nu. Că parcă, dincolo de sclipici, Hollywood nu a ieșit din criză.

Revenind la premii, este destul de clar că favoriții anului sunt filmele „Oppenheimer”, „Barbie și serialul de televiziune „Succesiunea”(Succession, pe canalul HBO), care, fără surprize de proporții, vor domina și celelalte festivități de premiere în săptămânile viitoare. Care vor culmina cu gala premiilor Oscar, un spectacol, sperăm, ce va revitaliza imaginea și farmecul made in Hollywood.

Autor: Tudor Petruț (California-USA)

Nota Redacției:

Tudor Petruț, actor și scenarist de film, regizor de teatru, autorul editorialelor Minutul De Hollywood care apar în presa de limba română din diaspora și pe paginile Romanians In Hollywood, scrie la Occidentul Românesc din anul 2011. Tudor Petruț este nepotul marelui actor Emanoil Petruț. A învățat la liceul de matematică-fizică Mihai Viteazul din București și a absolvit în 1990 Facultatea de Regie la Universitatea de Teatru și Film I. L. Caragiale din București. A regizat spectacole de teatru în capitală, la Constanța, Arad și Ploiești. A jucat în filme românești precum Misterul lui Herodot (1976), Femeia din Ursa Mare (1982), Secretul lui Nemesis (1985), Zâmbet de soare (1987), Păstrează-mă doar pentru tine (1987), Liceenii (1987), Extemporal la dirigenție (1987), precum și în serialul Tv Călătorie de neuitat (1994). A emigrat în Statele Unite în anii ’90. Tudor Petruț este cetățean american și are cu prima soție doi băieți, Alexandru și Ștefan. A divorțat și s-a recăsătorit cu Dana, americană cu origine română. Locuiește în Orange County, California, unde și-a luat o licență pedagogică și predă matematica la un liceu din Santa Ana. În America a scris scenarii de film de lung metraj, încercând să negocieze pentru producerea lor cu diverse case de producție americane. A regizat spectacolele de teatru Confesiunile unui copil catolic de E.B. Appell la Long Beach Playhouse și Doi domni din Verona la Magnolia Playhouse din Hollywood. A fost consultant la Columbia Pictures pentru realizarea filmului Bram Stoker’s Dracula. Ca actor, Tudor a fost protagonistul unei campanii publicitare pentru Discover Card, a apărut în câteva seriale de televiziune și filme, și este membru al breslei actorilor SAG-AFTRA și al Academiei de televiziune ATAS.