Conform unui comunicat, în preambulul zilei de 28 mai, Ziua Românilor de Pretutindeni, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat adoptarea proiectului de modificare a legii privind înființarea centrelor comunitare. Procedura concretă privind înființarea centrelor comunitare românești în străinătate a fost stabilită în ședința de guvern din data de 25 mai a.c., printr-un proiect de modificare a legii 86/2016.
Procedura de înființare a centrelor va fi inițiată ca urmare a solicitării adresate misiunilor diplomatice din statele de reședință sau Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, semnată de cel puțin o treime dintr-un minimum de 5.000 de cetățeni înregistrați la misiunile diplomatice și, după caz, la oficiile consulare are României din statul respectiv. Modelul cererii a fost propus în proiectul de lege. Ulterior, înființarea centrelor va reveni Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), pe baza acordurilor internaționale încheiate în acest sens cu fiecare stat în care se intenționează înființarea unui centru comunitar.
MRP și MAE propun zonele și numărul de centre comunitare care pot fi înființate în funcție de următorii factori:
- distanța mare față de misiuni diplomatice, oficii consulare, ori institute culturale românești care îngreunează accesul comunității la o prezență instituțională românească;
- numărul de cetățeni români din regiunea în care va funcționa centrul comunitar românesc.
Atribuțiile și, dacă este cazul, personalitatea juridică a centrelor comunitare vor fi reglementate prin tratatele internaționale în baza cărora statele de reședință își dau acordul pentru înființarea centrelor. Înființarea și desființarea centrelor comunitare românești în străinătate, structura organizatorică, regimul de finanțare și numărul de posturi vor fi aprobate prin hotărâre de guvern. Statul român va pune la dispoziția fiecărui centru comunitar un sediu în care să-și desfășoare activitatea.
Centrele comunitare au drept scop asigurarea coeziunii comunităților de români din afara granițelor țării, reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte și programe cu caracter cultural, educativ, artistic în scopul promovării realităților istorice, a tradițiilor, a obiceiurilor, valorilor naționale și a identității lingvistice. Centrele comunitare românești pot avea rol de facilitare a cooperării sectoriale dintre România și statele de reședință, cu participarea membrilor comunității românești din statele respective.
În perioada 1 – 4 iunie a.c., ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac a efectuat o vizită de lucru în capitala Regatului Spaniei, ocazie cu care, a oferit cu multă amabilitate un interviu, publicației Occidentul Românesc, despre centrele comunitare.
Ce ar trebui să ştie un membru al diasporei româneşti despre centrele comunitare?
Andreea Păstîrnac: Deocamdată, ceea ce este foarte important de înţeles este că Guvernul lucrează la aprobarea unui proiect legislativ care merge din Guvern la Parlament. Anul trecut, în vară, a fost adoptată această lege 86 pentru crearea de centre comunitare în diaspora. Legea are patru paragrafe şi membrii diasporei au spus că este nevoie să se vină cu un text care să fie mai concret şi să permită crearea de centre comunitare în diaspora cu norme metodologice. Şi noi, după ce ne-am consultat cu reprezentanți ai comunităților românești, în special cum este cea din Marea Britanie de unde a pornit ideea, am venit în primul rând cu un formular, care e parte a legii ce spune că în comunităţile unde sunt cinci mii de români înregistraţi la misiunile diplomatice şi unde o treime dintre aceștia și-au exprimat dorinţa de a avea un centru comunitar, să se poată lucra în această direcţie.
Aceste centre care nu trebuie să fie parte a misiunii diplomatice, sunt destinate părinţilor şi tuturor membrilor diasporei şi se vor a fi o casă a românilor: asociații care nu au un sediu sau care trebuie să plătească chirie, să poată avea un loc al lor unde să se poată întâlni punctual, să poată dezbate şi organiza diferite activităţi. Tot la aceste centre se va oferi consultanţă pentru cei care vor să revină în România, consultanţă pe linie de muncă sau de integrare; se pot organiza serbări, mici cursuri de limba română sau alte activități ce vin în sprijinul comunităţii de români din ţara respectivă.
Odată înființat, cine va conduce un asemenea centru?
Andreea Păstîrnac: La ora actuală este o mare dezbatere pe această temă pentru că foarte multă lume a considerat că nu trebuie ca directorul numit să fie de la Bucureşti. Şi fiecare propunere este justificată în felul ei. Aceste centre aşa cum sunt astăzi propuse, vor fi bugetate de către Guvernul României, şi atunci este important ca măcar o persoană din conducerea centrului să fie responsabilă de acest buget pentru a asigura imparţialitatea. Cineva îmi spunea că asociațiile trebuie să organizeze alegeri şi ele să numească directorul centrului. Este şi aceasta o opţiune. Deocamdată, cel mai important este ca aceste centre să nu fie motiv de dezbinare.
Unde vor fi deschise astfel de centre?
Andreea Păstîrnac: Şi aici există o dezbatere. În marile oraşe, unde există comunitate şi centru cultural şi misiune diplomatică sau în locurile mai îndepărtate unde avem comunităţi mari dar nu avem niciun reprezentat. Sunt convinsă că în Parlament lucrurile acestea se vor auzi. Pentru mine, cel mai important lucru este să se adopte legea, să deschidem primul centru pentru că acesta va fi un mare test pentru noi toţi:o să învăţăm şi o să creștem împreună cu acest prim centru pilot.
Ce putem face pentru a contribui la deschiderea acestor centre?
Andreea Păstîrnac: În acest moment cel mai important lucru este să fie înscrise cele cinci mii de persoane, deoarece nicio misiune diplomatică nu are înregistrat acest număr de membri, după care, o treime din aceştia să completeze formularul.
Unde ne putem înscrie şi cum?
Andreea Păstîrnac: Înscrierea e simplă şi se face la misiunea diplomatică prin prezenţă personală sau printr-un mail trimis ambasadei prin care solicitaţi înscrierea în registrul consular în care să spuneți unde locuiți şi să specificaţi, chiar dacă încă nu e legiferat, că ,,optez pentru deschiderea unui centru comunitar”, în comunitatea din care faceți parte. Această modalitate de participare a membrilor diasporei este foarte importantă pentru că poate constitui un impuls pentru urgentarea deschiderii centrelor comunitare.
Autor: Laura Bălășoiu – Redactor OR