Medicul basarabean Veaceslav Șaramet – Candidat pe locul I pentru funcţia de deputat în Diaspora din partea PSD

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României, iar Camera Deputaților este una dintre cele două camere ale Parlamentului bicameral. La fel ca și cealaltă cameră, Senatul, Camera Deputaților este aleasă prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.

Veaceslav Șaramet, de profesie medic stomatolog, este tânărul basarabean care se pregătește să ceară voturile românilor din diaspora pentru a-i reprezenta în Parlamentul României. Numele său se regăsește pe primul loc pe lista Partidului Social Democrat pentru Camera Deputaților. Deși s-a născut în Republica Moldova, Veaceslav Șaramet deține cetățenie română și trăiește de peste 10 ani în București. În tot acest timp a urmat cursurile Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, specializarea medicină dentară și rezidențiatul în Protetică Dentară la Craiova, în perioada 2013 – 2016.

În paralel, Veaceslav Șaramet a fondat Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni (ASEB) din București pe care a coordonat-o cu succes timp de șase ani. A participat și a organizat, în sistem de voluntariat, numeroase proiecte „Erasmus” și „Youth in Action”, în țări precum Croația, Cehia, Germania, Grecia, Italia, Macedonia, Portugalia, Spania sau Turcia. În anul 2011, împreună cu alte 14 asociații din România, a fondat Federația Asociațiilor de Basarabeni din România (FABR), singura organizație reprezentativă la nivel național a tinerilor originari din Republica Moldova aflați la studii în România.

În prezent, FABR România are, în componența sa, 16 ONG-uri din 16 centre universitare diferite. Scopul federației constă în a reprezenta interesele comune ale studenților și elevilor de etnie română din Republica Moldova aflați la studii în România cu stimularea participării acestora la actul educațional și la viața socială, economică și culturală. În anul 2014, Veaceslav Șaramet a candidat la alegerile europarlamentare. Nu a devenit europarlamentar, dar a ținut de atunci o legătură strânsă cu tinerii europarlamentari români, Victor Negrescu și Emilian Pavel. Cei doi sunt singurii reprezentanți ai Parlamentului European cu birou deschis la Chișinău.

Din anul 2015, Veaceslav Șaramet s-a dovedit și un antreprenor de succes, fiind administratorul unei clinici stomatologice cu o echipă formată din 14 oameni, dintre care opt medici specialiști. În același an, la inițiativa sa, județul Dâmbovița s-a înfrățit cu raionul Ialoveni din Republica Moldova, iar primul proiect comun a fost construcția în valoare de 200.000 euro a unei grădinițe pentru copiii în satul Ruseștii Noi, raionul Ialoveni. În 2016, Veaceslav Șaramet a lansat, prin PES Moldova, campania „Academia Cetățeanului European”, cu scopul de a organiza training-uri lunare cu tineri și persoane din societatea civilă despre ceea ce înseamnă drepturile și obligațiile unui cetățean european.

În prag de alegeri parlamentare, i-am solicitat lui Veaceslav Șaramet un interviu în exclusivitate pentru publicația în limba română Occidentul Românesc, ediția tipărită pentru Spania și online pentru românii din străinătate.

Ce motive v-au determinat să candidați pentru funcția de deputat pentru diaspora?

Au fost mai multe motive pentru care am decis să candidez pentru funcția de deputat pentru diaspora. Unul dintre ele este chiar cel care m-a determinat să mă implic în politică: vin din societatea civilă, unde mi-a fost dat, de-a lungul timpului, să observ diferite probleme cu care se confruntă românii din afara granițelor. Mai mult decât atât, îmi doresc să aduc românii din diaspora împreună, îmi doresc o unitate pentru ei și chiar cred că acest lucru este posibil. De asemenea, am mai spus-o și o repet: sunt plecat de acasă și știu cum se simte dezrădăcinarea, despărţirea de oamenii şi locurile dragi, singurătatea. Tocmai de aceea, doresc c, românii plecați să nu se mai lovească de aceste sentimente și am încrederea că pot face ceva în această privință.

Aţi fost, o perioadă, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Basarabeni; din această perspectivă, care sunt problemele cu care se confruntă basarabenii stabiliţi în România?

Republica Moldova trimite anual circa 5.000 de studenți și elevi în România. Prima problemă cu care se confruntă basarabenii acceptați la studii aici este obținerea vizei. Toți elevii și studenții depun actele necesare la Consulat cu două săptămâni înainte de începerea studiilor pentru a obține viza. Dar, din păcate, parcurgerea tuturor formalităţilor solicitate de statul român nu se încadrează în acest interval de timp și majoritatea lor ajung la studii cu întârziere. Odată ajunși în țară, basarabenii se mai lovesc o dată de birocraţie, pentru a putea să obțină permisele de ședere, cu cozi interminabile și cu o mulțime de acte necesare solicitate. Întârzierea vizelor creează probleme cu cazarea, majoritatea basarabenilor locuind în cămin, iar venirea la studii peste o săptămână după începerea anului școlar creează mari dificultăți cu obținerea acestor locuri în căminele studențești.

Mai sunt multe probleme, însă acum, la 5 ani după înființarea Federației Asociațiilor de Basarabeni din România, pot spune cu încredere că pe multe dintre ele reușim să le rezolvăm și să-i ajutăm pe cei veniți din Republica Moldova să se integreze în societatea românească și să fie chiar membri activi ai acesteia.

Care credeţi că este imaginea politicienilor români în străinătate, inclusiv a celor care reprezintă românii din diaspora?

Părerile sunt împărțite, ca în orice altă situație. Sunt persoane care încă au încredere în politicieni și în faptul că putem schimba semnificativ lucrurile pentru cei plecați de acasă. Dar sunt și persoane care consideră că schimbările, dacă ar fi fost posibile, ar fi trebuit să aibă loc până acum. Cu toate acestea, eu sunt conștient că și cei din urmă, deși sunt sceptici, își vor schimba părerea odată cu venirea noii generații, o generație tânără, implicată și hotărâtă să facă lucrurile mai bine decât predecesorii. Această nouă generaţie, oamenii noi care se implică în politică, ştie că este nevoie să te arăţi demn de încrederea celor care te votează şi că doar aşa poţi continua şi duce la bun sfârşit proiecte pe termen mediu şi lung.

Cât de mult contează opiniile şi iniţiativele politicienilor din afara ţării pentru România?

Am mai spus de nenumărate ori că eu cred cel mai mult în democrație. Iar democrația fără reprezentare nu înseamnă nimic. Realitățile specifice din diversele comunități de români sunt cunoscute cel mai bine membrilor comunităților respective. Partidul Social Democrat a plasat pe listele sale membri ai celor mai mari comunități de români din afara granițelor, tocmai pentru a veni în întâmpinarea acestei cerinţe a cetățenilor plecați. Consider o condiție sine qua non ca în următorul legislativ să avem politicieni ce aparțin comunităților de români din afara țării. Contează enorm pentru toți cei plecați din țară să simtă că statului român îi pasă, că despre ei se discută în Parlamentul României și lor li se rezolvă problemele cu ajutorul celor trimiși de ei să-i reprezinte.

Care este experienţa dumneavoastră în legătură cu românii din diaspora şi care sunt problemele cu care aceştia se confruntă în ţările adoptive?

În cadrul vizitelor și discuțiilor cu cei de peste hotare, am observat câteva dintre problemele care predomină. Spre exemplu, situația medicilor plecați în străinătate, care, deși par a se descurca de minune, profesând pe salarii semnificativ mai mari decât ar putea să o facă în țară, s-ar întoarce în orice moment acasă, dacă ar avea condițiile din spitalele din afară.

O altă problemă importantă este transparentizarea și digitalizarea serviciilor consulare. Având în vedere că trăim în secolul vitezei și al internetului, cu toții ne dorim să avem acces online la anumite servicii consulare, fără a ne mai lovi de birocrație. Așadar, ne dorim o reformă în acest sens, inclusiv un număr mai mare de atașați specializați în diferite domenii (muncă, educație, etc.).

Și, pentru că am amintit educația, închei deocamdată lista problemelor, deși aș putea continua, cu recunoașterea diplomelor. Foarte mulți români plecați la studii în străinătate se confruntă cu un proces greoi de recunoaștere a studiilor efectuate în altă țară decât România. Ei bine, de aceeași procedură complicată și cu o durată mare se lovesc și românii care pleacă să profeseze în străinătate. La fel de greu le este și lor să li se recunoască diplomele obținute în țară.

Ce părere aveţi despre programul de repatrieri pe care îl promovează autorităţile din România?

Susțin ideea de reîntoarcere a românilor acasă. Au fost făcuți pași timizi în această direcție. Sunt sigur, însă, că nu este de ajuns pentru ca acei plecați să se întoarcă în țară. Mulți dintre ei, deși au plecat cu ideea de a reveni într-o zi, treptat, și-au luat și familia cu ei și s-au îndepărtat de tot ce înseamnă România. De aceea, cred mai mult în programe de transparentizare și de apropiere a instituțiilor reprezentante ale statului român de cetățenii plecați peste hotare, pentru că simplul sprijin financiar al unei eventuale reîntoarceri nu este de ajuns. Statul român trebuie să aibă grijă de cetățenii săi și să le ofere susținere indiferent de locația acestora. Repatrierea este posibilă numai cu o strategie bine pusă la punct. Trebuie să facilităm cadrul legal pentru înființarea unei firme de către românii din diaspora, trebuie să schimbăm legislația pentru ca firma să se poată menține în primii ani de la înființare și trebuie să oferim programe de educație antreprenorială pentru a produce o schimbare pe termen lung și nu o creștere artificială pe moment.

De asemenea, trebuie să nu uităm nicio clipă că românii din diaspora sunt la curent cu realitățile din țară. Ei se vor gândi la revenirea acasă doar dacă vor știi că se întorc la un trai decent, la locuri de muncă, la infrastructură, sistem de sănătate și de educație comparabile cu cele din țările în care trăiesc și muncesc acum. De aceea, fără măsuri care să producă o schimbare reală în România, din punct de vedere economic și al calității vieții, nu ne putem aștepta ca românii de peste granițe să ia în considerare, în mod serios, reîntoarcerea în țară. Programul PSD este, în această privință, un complex de măsuri care să garanteze exact acest lucru: o clasă de mijloc numeroasă, o Românie cu standarde de viață cu adevărat europene.

După alegerile din 11 decembrie, românii din diaspora vor fi reprezentaţi de patru deputaţi şi doi senatori. Credeţi că acest număr de politicieni este suficient pentru a rezolva numeroasele probleme cu care se confruntă românii din afara graniţelor?

Problema numărului de parlamentari de diaspora este una extrem de importantă şi viitorul legislativ de la Bucureşti are obligaţia de a plasa dezbaterea în această privinţă printre priorităţile sale. Însă, chiar dacă numărul ar rămâne neschimbat, trebuie să privim cu atenţie eficienţa muncii celor care îi reprezintă pe românii din diaspora în Parlamentul României. În primul rând prin dialog direct, dar şi prin intermediul modalităţilor moderne de comunicare, al mass media şi al reţelelor sociale, poţi fi în contact cu problemele celor pe care îi reprezinţi. Aşadar, le poţi duce şi prezenta cu celeritate în cadrul parlamentar. Eu sper ca, pentru următorii 4 ani, să demonstram că putem acoperi un număr mare de probleme ale diasporei şi că putem găsi, cu sprijinul tuturor colegilor parlamentari social democraţi, cele mai potrivite soluţii pentru ele.

De ce credeţi că românii din străinătate v-ar încredinţa votul lor, dumneavoastră?

Fiecare cetățean va hotărî cine este politicianul care merită să îl reprezinte în Parlamentul României, în funcție de așteptările pe care le are. Eu am de partea mea energia și profesionalismul cu care mă dedic fiecărei cauze în care cred. În plus, la fel ca orice alt român din afara granițelor, știu foarte bine ce înseamnă să fii plecat de acasă, știu cât de importantă este o comunitate unită și știu că statul al cărui cetăţean eşti te poate ajuta să te simți ca acasă. Ei bine, eu asta îmi doresc pentru românii din diaspora: să fie întotdeauna la curent cu ce se întâmplă acasă și să fie nu doar o voce auzită, ci o voce ascultată.

Ce planuri aveţi în ceea ce priveşte cariera dumneavoastră politică?

Deocamdată, prioritar este să îi pot reprezenta cu brio în Parlamentul României pe cei care se află în afara granițelor. Vreau să le demonstrez că nu greșesc atunci când îmi acordă încredere, în ciuda faptului că sunt tânăr. Vreau să îi ajut cât mai mult să devină această voce ascultată. Apoi rămâne suficient timp și pentru alte planuri. Consider că trebuie să luăm lucrurile pas cu pas, pentru că, dacă ne împărțim eforturile pe mai multe planuri în același timp, ne irosim resursele. Şi, în acest caz, o astfel de irosire ar însemna să trădez votul celor care ne trimit în Parlament. Ei şi problemele lor reprezintă direcţia în care îmi focalizez acum întreaga atenţie şi capacitate de muncă.

Să presupunem că deveniţi deputat pentru diaspora după 11 decembrie. Concret, care sunt primele proiecte de lucru pe care le veţi avea în vedere pentru românii din străinătate?

Prioritar pentru mine este ca după 11 decembrie, eu, Veaceslav Șaramet, să devin vocea tuturor românilor aflați în afara țării, indiferent cu ce partid au votat aceștia. Doresc o apropiere cât mai mare dintre cei plecați peste hotare și România, de aceea voi milita în Parlament pentru transparența instituțiilor statului român din afara granițelor. Fie că vorbim despre ambasade, consulate sau orice, vreau ca acestea să fie deschise oamenilor, pentru ca cetățeanul plecat peste hotare să simtă prezența și protecția statului român indiferent de locul unde se află. O să insist pe dezbateri legate de dreptul românilor la muncă în străinătate. În plus, voi face demersuri referitoare la Uniunea Europeană și accesarea fondurilor europene de către cei din afara țării. Toate acestea vor face parte din programul meu de advocacy pentru toți românii din diaspora în relația lor atât cu statul român, cât și cu Uniunea Europeană. În plus, pe ceea ce ține de Republica Moldova, voi continua să implementez proiecte de înfrățire între județele din România și raioanele din Republica Moldova, pentru că eu cred în aceste proiecte și le consider un câștig pentru ambele țări.  

Interviu editat de Kasandra Kalmann Năsăudean, pentru Occidentul Românesc și Leviathan.ro