Festivalul Internațional al Aforismului Ediția a IV-a, Tecuci, 2020

În ciuda dificultăților de tot felul, festivalul a avut loc tot în luna octombrie, numai că doar în varianta on-line. Așa l-am cunoscut pe eminentul savant francez Fr. Vaucluse (pseudonim literar), Președintele de Onoare al manifestării culturale din acest an.

Pe numele său adevărat François Rastier, el este un lingvist specializat în semantica textelor și ocupă funcția de Director de cercetare la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța. Scriitor și traducător, este specializat în literatura italiană a Renașterii; genurile sale de predilecție sunt aforismul și poemul.

Inițiatorul festivalului, distinsul profesor și scriitor Vasile Ghica, i-a luat un interviu din care citez:

„V. Ghica: Sunteți un remarcabil om de știință, dar și scriitor. Este, pentru dumneavoastră, literatura un hobby ori o pasiune tot atât de puternică precum știința?

Fr. Rastier: Nu aș ști să răspund în locul pseudonimului meu. Totuși, acum câteva secole, era perfect admis de a practica creația artistică și cercetarea științifică. Acest echilibru a fost rupt serios în educația literelor care au fost abuziv separate de știință.

1. Ghica: Deși aforismul românesc are o veche și puternică tradiție, conducerea Uniunii Scriitorilor din România, unele reviste din subordinea ei și câteva edituri consideră că, în prezent, această specie literară nu există. Poate fi culpabilizat aforismul în totalitate?

Fr. Rastier: De ce ar trebui să fie transformată literatura în concurs de frumusețe? Proza mare de foileton va câștiga întotdeauna coroana de Miss Lumea și maxima nu va fi decât cel mult o domnișoară de onoare. Eu nu știu dacă instituțiile literare și-au epuizat misiunea lor istorică, dar dacă vreodată ele ar descuraja creația, vor încuraja barbaria.

1. Ghica: Omenirea manifestă o atracție deosebită față de esențe. În aceste condiții, credeți că aforismul poate deveni principala hrană spirituală a viitorului?

Fr. Rastier: Aforismul nu are mai nimic din cugetare, din maxima de altădată. El nu mai exprimă adevăruri esențiale, ci paradoxuri: când încărcate de poezie, când de umor și distanța sa critică îl îndepărtează de gândurile identitare.

1. Ghica: Cum apreciați temerara noastră încercare de a organiza acest festival pentru românii de pretutindeni?

Fr. Rastier: Literatura este în principiu o artă mondială. Românii de pretutindeni se cunosc aici.” (Traducere: prof. Lidia Costea).

Antologia festivalului a apărut la Editura StudIS din Iași. Volumul însumează în cele 224 de pagini un bogat și variat conținut. Autorul antologiei, Vasile Ghica, semnează prefața sub titlul „Urgia Covid 19”, din care citez: „În ultimele decenii, Bunul Dumnezeu ne-a iertat de războaie ucigătoare, de cutremure devastatoare și de alte multe rele, dar ne-a procopsit cu un zgribulit de virus care, încă din primele luni de existență, a îngenuncheat trufia singurei planete purtătoare de viață din sistemul nostru solar. Un amărât de Covid 19, laș, pentru că se ascunde, și poți să-l iei, de unde nici nu gândești. La data când scriu aceste însemnări (20 august 2020), nu știu numele învingătorului din confruntarea noastră cu el. Important e că suntem deciși să-l punem la respect și să ne facem treaba, respectând recomandările în vigoare.”

„Note, impresii și amintiri” sunt semnate de Prof. Dr. Constantin Frosin, președintele de onoare al ediției precedente a festivalului, de Mircea Oprea, Constantin Ardeleanu, Traian D. Lazăr, Loredana Florentina Dalian. „Însemnările unui membru al juriului” apar sub pseudonimul Nae Aforisescu. Importante pagini cuprind o adevărată pledoarie pentru aforism. Cu ajutorul autorilor Traian D. Lazăr, dr. Elis Râpeanu și Constantin Tudorache, facem o incursiune și în istoria literară. Ancheta literară având ca temă „Cartea și lectura” s-a bucurat de toată atenția din partea unor personalități literare: Petre Isachi, Dumitru Brăneanu, Firiță Carp, Gina Zaharia, Traian D. Lazăr, Emil Dinga, Petruș Andrei și Constantin Tudorache.

Aforismele „hors concurs” și epigramele constituie un capitol aparte, ce așteaptă să fie savurat de cititorul avid de asemenea specii literare. Urmează paginile ce cuprind ineditul „Palmares 2020”. Juriul a fost constituit din următorii scriitori: Teodor Parapiru, Constantin Tudorache și Traian D. Lazăr. Deși trofeul „Sapiens Piroboridava” nu s-a acordat la actuala ediție, festivalul a onorat 15 laureați: Gina Zaharia – Premiul I ex-aequo, Gabriel Petru Băețan – Premiul I ex-aequo, George Drăghescu – Premiul al II-lea ex-aequo, Marta Ioan – Premiul al II-lea ex-aequo, Any Drăgoianu – Premiul al III-lea; Ms. Koan – Premiul Special Cocuța Conachi; Adrian Răcaru – Premiul Special Iorgu Iordan; Liviu Zanfirescu – Premiul Special Calistrat Hogaș; Ion Cuzuioc – Premiul Special Ion Petrovici; Elena Stan – Premiul Special Hortensia Papadat Bengescu; N. Schițco – Premiul Special Ștefan Petică; Magda Căciulă – Premiul Revistei Porto-Franco; Vasile Larco – Premiul Revistei Plumb; Diana Adriana Matei – Premiul Ziarului Viața Liberă; Julian Radu – Premiul Revistei Antares.

Ultimele pagini ale antologiei festivalului cuprind fotografii ce surprind  aspecte de la precedentele ediții, cele desfășurate în condiții de „normalitate”, cu prezența fizică a participanților și evenimente off-line. Coperțile I și IV sunt realizate de Doru Eugen Pelin, președintele Fundației Pelin, iar acrostihul de pe coperta IV este creat de Letiția Coza. Sperăm ca la a V-a ediție a festivalului sala atât de primitoare a Ateneului din Tecuci să fie plină de aspiranții la trofeu!

O cură de aforisme

În neprevăzutul bucuriei

1. Prefață. Citește această carte la întâmplare, așa cum a fost compusă, în neprevăzutul bucuriei.
2. Am dori ca unele cărți să nu se termine niciodată, ca fluviile și pădurile.
3. Memoria reunește lecturile împrăștiate ale tuturor vârstelor, pentru a compune o singură carte, încă de scris, incompletă ca viața, dar poate mai frumoasă decât ea.
4. Viața, această legătură. Între două lumi? Nu, între două date.
5. Fiecare simte că viața este făcută din fragmente. Ca această carte.
6. Aforismul conține în sine elanul și căderea. Moare atât de repede încât nu piere. Infim în timp, imens în durată.
7. Ca fiecare licurici, fiecare aforism se luminează în ritmul său.
8. Aforismele: eterne pentru că sunt prea scurte pentru a avea un început și un sfârșit.
9. Pentru o prietenă foarte dragă. Nu-ți tatua niciunul din aceste aforisme: îmbrățișându-te, aș putea fi tentat să mă recitesc.
10. Refugiat, venit de nicăieri, el știe să meargă peste tot.

Aforisme de Fr. Vaucluse, traducere: Lidia Costea, selecție de: Letiția Coza

Surâsul – o lizieră a bucuriei

1. Nu uita: din surâs, surâs răsare.
2. Fă-ți umorul prieten și ironia – scut!
3. Ce garderobă bogată are minciuna! Iar adevărul e gol – goluț.
4. Altădată mă adresam cititorilor. Acum, celor care mă ascultă. Adică pereților.
5. Cel mai relaxant și mai democrat „parlament” rămâne cârciuma.
6. Imparțialitatea este singura calitate a morții.
7. Omul este singura viețuitoare care a învățat să tragă pe sfoară reproducerea.
8. Învață să înoți în țară. Că în exil e prea târziu.
9. Marea frumusețe poate fi și efemeră. Uitați-vă la stropul de rouă.
10. Puiul de găină are garantată hrana, cel de șoim – libertatea.

Aforisme de Vasile Ghica, selecție de: Letiția Coza