La mulți ani, români din Spania

Am fost și eu unul dintre sutele de mii de imigranți români din Spania. Timp de 11 ani. Am trăit acolo împreună cu nevasta și cei trei copii, dintre care doi născuți în Valencia. Acum un și patru luni m-am ambiționat să mă întorc acasă cu gândul să-mi fac afacerea mea. După patru ani lucrați în sere la legume, fructe și flori, am acumulat ceva experiență și i-am zis nevestei să ne retragem lângă părinți și să facem o seră cu de toate. Ba chiar am crezut că vom obține și o finanțare că așa s-au lăudat guvernanții mai acum doi/trei ani, că ne ajută să ne facem propriile afaceri acasă, numai să ne întoarcem în România. Gogoși reci… Nici până în ziua de azi nu am primit banii deși proiectul a fost aprobat până la ultima semnătură.

Cu ce bani am venit din Spania am investit în teren, utilaje, materie primă și, cam atât. Cultivăm într-o seră funcționabilă cât să avem noi, familia. Nici vorbă de-a putea vinde ceva ca să mai facem un ban. Am tot sperat și am rămas doar cu speranțele, nimic mai mult. Eu am hotărât să mă întorc în Spania să mai acumulez ceva bani dar nu am avut noroc. Locul meu se ocupase a doua zi după plecarea mea. Am încercat în alte domenii dar nici vorbă să pot găsi ceva pe undeva așa că m-am întors acasă dezamăgit și amărât.

Am trăit ani buni în Spania și în primii ani am acumulat ceva bani de ne-am ridicat o casuță utilată cu de toate lângă cea părintească. Mașina, un Ford Focus aproape nou, cumpărat cu banii jos, îl țin în garaj că nu mă îndur să-l rup în gropile și șoselele criminale din România și vă mărturisesc sincer că tânjesc după autostrăzile Spaniei ca-n palmă pe care străbăteam țara în lung și-n lat cu mașina firmei unde lucram făcând distribuție. Ce vremuri, ce locuri extraordinare, ce oameni binecuvântați de Dumnezeu. Cu toate că la începuturi, prin anii 90, înainte de-a merge în Spania am fost la lucru în Ungaria, apoi în Germania, nicăieri nu am dus viața pe care am dus-o printre spanioli. Nici într-o altă țară nu am primit servicii de sănătate la cel mai înalt nivel, gratuit. Nici simpatie și respect așa cum am primit de la spanioli. Îi adevărat că și noi am dat dovadă de cinste și corectitudine, am fost muncitori și am făcut lucru de calitate apreciat la maximum de spanioli. Dar a fost și cea mai extraordinară perioadă din viața noastră. Am învățat multe lucruri bune cât am stat acolo. Nevasta, eu și cei trei copii. Dacă rămâneam în România nu știu ce se putea alege de noi. Trăiam greu. Fabrica la care lucrasem împreună cu nevasta se desfințase, a trebuit să ne întorcem la țară, să ne spălăm la lighean, să înotăm prin noroiul ulițelor din sat și să mergem în fundul grădinii dacă aveam o nevoie…

Nimic nu s-a schimbat în bine în anii cât am fost plecați. Dar nimic. Oamenii care trăiesc la sate sunt mai săraci ca niciodată, nu au drumuri asfaltate, apă în curte sau gaz în case. Duc aceeași viață ca-n epoca de piatră… Rar pe unde s-a mai făcut câte ceva iar de șoselele României nici nu se poate discuta. E un dezastru total peste tot. Și în toate. Politicienii se bat în vorbe, posturile de televiziune fac dezvăluiri șocante despre cei care-au guvernat de ți se încrețește pielea pe tine. Păi cum să arate bine biata țărișoară dacă au furat tot? Și nimeni nu zice nimic și ei încă mai au curajul să apară pe la televizor și să se ia la harță unii cu alții. Câtă nerușinare. Și-n Spania mai furau politicienii dar nu în stil mafiot ca-n România și erau pedepsiți imediat cum erau prinși de vuia toată Spania. La noi, ca la nimeni. Peste câteva zile vor fi alegerile. Oamenii sunt tare dezamăgiți. Parcă nu mai au încredere. Și pe bună dreptate. Au fost batjocoriți, mințiți și furați ani la rând. Ce încredere să mai aibă? Vom trăi și vom vedea ce se va alege de promisiunile celor ce vor să vină la putere. Ar fi bine să facă ceva, altfel se duce țara de râpă. În toate.

Așa că, dragi prieteni și concetățeni din Spania, dacă aveți o stabilitate acolo, nu vă grăbiți să vă întoarceți că veți avea o mare dezamăgire. Cel puțin în momentul de față. Nu știu ce va fi mai încolo, dar acum, este un dezastru total peste tot și în toate.

Aveți grijă de voi și de familiile voastre și nu-i dezamăgiți pe spanioli. Cât timp încă mai sunteți respectați, fiți demni și nu vă faceți de rușine. E o binecuvântare de la Dumnezeu dacă aveți unde și ce lucra iar condițiile de viață din Spania nu le mai găsiți voi în altă parte, să recunoaștem cu toții. De unde se agață harta-n cui, Anicuța și George Cîmpean vă transmite tuturor viață lungă în Spania, sănătate că-i mai bună decât toate, unitate între voi și iubire de neam. La mulți ani români din Spania, la mulți ani România!

Anicuța și George Cîmpean – Maramureș