Radicalizarea tinerilor americani pe social media

The Social Dilemma este un film documentar dramatic american scris și regizat de Jeff Orlowski, Davis Coombe și Vickie Curtis. Documentarul examinează modul în care designul rețelelor sociale alimentează o dependență, manipulează opiniile, emoțiile și comportamentul oamenilor și răspândește teorii ale conspirației și dezinformării pentru a maximiza profitul.

Filmul examinează, de asemenea, problema efectului rețelelor sociale asupra sănătății mintale (inclusiv sănătatea mintală a adolescenților și creșterea ratelor de sinucidere a acestora).

Documentarul dramatic prezintă interviuri cu foști angajați, directori și profesioniști de la companii de top din tehnologie și platforme de social media, precum Facebook, Google, Twitter și Mozilla. Acești intervievați se bazează pe experiențele lor la aceste companii pentru a discuta despre modul în care astfel de platforme au cauzat consecințe sociale, politice și culturale negative și problematice.

Unii dintre intervievați consideră că platformele de social media și marile companii de tehnologie au oferit și unele schimbări pozitive pentru societate. Intervievații discută rolul social media în polarizarea politică din Statele Unite și influența pe care publicitatea algoritmică a avut-o asupra radicalizării politice.

Documentarul examinează, de asemenea, modul în care platformele de social media au influențat răspândirea știrilor false în ultimii ani. Aceste interviuri sunt prezentate alături de dramatizările dependenței de social media a adolescenților și atrag atenția asupra preocupării crescânde a radicalizării tineretului pe internet.

În cadrul documentarului, Jonathan David Haidt, psiholog social american, profesor de etică la Școala de afaceri Stern a Universității din New York (New York University Stern School of Business) trage un nou semnal de alarmă în ceea ce privește dependența de rețelele social media a copiilor și a adolescenților. Conform studiilor sale, numărul de cazuri de depresie și de anxietate au crescut enorm în rândul adolescenților, iar acest aspect a început între 2011 și 2013.

Psihologul american atrage atenția părinților că procentul de depresie și anxietate a crescut cu 62% în rândul adolescentelor mai mari. În cazul preadolescentelor cazurile au crescut cu 189%. Aproape triplu. Același tipar se repetă și în cazul sinuciderilor. În cazul fetelor mai mari, între 15 și 19 ani, procentul a crescut cu 70% în prima decadă a acestui secol. În cazul preadolescentelor, a căror rată era destul de mică, a crescut cu 151%. Aceste drame indică rețelele de socializare.

Profesorul Haidt precizează că Generația Z, copiii născuți după 1996, sunt prima generație din istorie care este dependentă de rețelele sociale în gimnaziu. Cum își petrec timpul acești tineri? Vin de la școală și stau pe gadgeturi. Conform psihologului american, întreaga Generație Z este mai anxioasă, mai fragilă și mai depresivă. Tinerii din această generație sunt mai reticenți la a-și asuma riscuri și tot mai puțini sunt interesați să-și ia permisul de conducere, iar numărul celor care au ieșit la întâlniri sau care au avut relații romantice e în continuă scădere. E o schimbare radicală și extrem de periculoasă.

În spatele fiecărui caz, al fiecărei internări, afirmă profesorul Haidt, există o familie traumatizată și îngrozită: „Doamne, ce se întâmplă cu copiii noștri?” E clar ca lumina zilei. Aceste servicii utilizate în exces îi fac pe oameni să se sinucidă. Profesorul american afirmă că nu cunoaște vreun părinte care să spună: „Da, copiii mei vreau să crească și să fie manipulați de designeri tehnologici, care să le distragă atenția, să-i împiedice să-și facă temele, să se compare cu false standarde de frumusețe.” Nimeni nu-și dorește asta!

În cadrul documentarului The Social Dilemma, psihologul american ne avertizează, din nou, că metodele folosite pentru a crea dependența și a influența omul sunt diferite de data aceasta. Și mult mai toxice. Erau diferite și când a început să apară presa scrisă, erau diferite și când a apărut televiziunea. Așadar, acest proces s-a mai întâmplat de câteva ori, dar Inteligența Artificială este ultima versiune și cea mai periculoasă.

Există teoria: „Ne vom adapta. Vom învăța să trăim cu aceste gadgeturi, așa cum am învățat să trăim cu toate celelalte.” Doar că pierdem din vedere ceva cu totul nou: Inteligența Artificială controlează viața oamenilor!

Partea cea mai periculoasă, precizează profesorul american de etică, este faptul că viața ne este controlată de tehnologia care avansează exponențial. Dacă începem din 1960 și până acum, puterea de procesare a crescut de un trilion de ori. Nimic din jurul nostru nu a avut o asemenea creștere. Mașinile sunt de două ori mai rapide. Aproape tot restul e neglijabil. Mai important de atât, gândirea și creierul nostru nu a evoluat deloc. Ființele umane, la nivel cerebral, fizic și psihic, nu au suferit schimbări fundamentale.

Putem folosi ingineria genetică și putem dezvolta o nouă ființă umană, dar, realistic vorbind, trăim într-un hard, într-un creier vechi de milioane de ani, iar în spatele ecranului se află mii de ingineri și de super computere cu țeluri diferite de ale noastre. Cine va câștiga acest „JOC”? În realitate, pierdem din vedere faptul că Inteligența Artificială conduce deja această lume. Cât de mult ne dorim sănătatea psihică a copiilor noștri și a noastră, a faptului că ne dorim sau nu să ne fie controlată viața de aceste rețele social media, depinde de fiecare dintre noi. De modul cum le utilizăm, cât timp și în ce scop!
Autor: Kasandra Kalmann Năsăudean
Foto: Woody Harrington

Nota redacției:

Kasandra Kalmann Năsăudean a fost unul dintre redactorii primului post de radio în limba română, RadioUniplus92-FM (Millennium) din Santa Susana (CA), mulți ani editor la prestigiosul ziar Gândacul de Colorado (Denver) și redactor-șef la Radio Diaspora Online – Chicago, Statele Unite ale Americii. Licențiată în Informatică de gestiune (Felix C-256) și Științele Comunicării (Investigații), Kasandra înființează în anul 2010 ziarul Occidentul Românesc dedicat tuturor românilor din Peninsula Iberică și de pretutindeni, publicație de limbă română, care apare lună de lună, fără întrerupere, în format print și online, de peste 12 ani. A scris pentru numeroase reviste și ziare în limba română din străinătate și din România, iar în Spania a fost redactor-șef la primul ziar în limba română din Peninsula Iberică, Român în Lume, a colaborat cu revista Origini și ziarul Noi în Spania din Madrid. Este autor a volumului bilingv Destine distruse de comuniști (Coautori: Michael Harrison Cronkite și Cristian Ioanovics Guitars), coautor la volumul The Mists of Time (Din negura vremii) publicat în 2011 (LA, Pars Books & Publishing) și în alte cinci documentare dramatice aflate în investigație jurnalistică, alături de Michael Harrison Cronkite, șef de lucrări.

Editorial publicat în ediția tipărită 134/iunie 2022 – OR