„Între culturi nu sunt granițe”

Interviu cu Larisa Axinia, jurnalistă, Italia

Originară din Sfântu Gheorghe, jurnalistă, vicepreședinte al Asociației Românilor din Italia: este vorba de Larisa Axinia, o româncă pe care dorul de țară a adus-o înapoi acasă, după 11 ani petrecuți în Italia. Despre motivele care i-au determinat decizia ne vorbește chiar ea, mărturisind că a decis să nu asiste pasiv la mersul societății: ”Schimbarea începe cu faptele fiecărui membru al societății. Implicarea este singura soluţie pentru transformarea pe care cu toţi ne-o dorim.” Duce în suflet două țări și, deși a revenit în România, este implicată activ în viața comunității românești din Italia prin organizarea festivalului ”România – Tradiții și Valori Europene”, ajuns la ediția a XIV-a. Larisa Axinia este nominalizată pentru premiile de excelență acordate în cadrul celei de-a doua ediții a campaniei Occidentul Românesc ”Noi susținem excelența!”

Occidentul Românesc: Larisa, viata ta s-a împărțit între România și Italia. Acum unde te afli și care este relația ta cu cele două patrii – cea de origine și cea adoptivă?

Larisa Axinia: După 11 ani petrecuți în Italia, timp în care duceam dorul plaiurilor natale, al celor dragi și trăiam cu gândul că într-o zi mă voi întoarce “acasă”, iată că pot spune că acum sunt “acasă”, în România. Multă lume m-a întrebat de ce am revenit în țara natală. Cele mai importante motive aufost educația și binele copiilor. Ca oricare alt părinte m-am temut să nu iau decizii eronate pentru copiii mei și mult timp am cercetat, am analizat argumentele pro și contra, astfel încât să aleg calea cea mai potrivită de a merge înainte. Am ajuns la concluzia că societatea noastră, aşa plină de nereguli și bube, îi învaţă pe copii şi altfel de valori în afara celor materiale. Un sistem de sănătate bine pus la punct nu te face mai sănătos din punct de vedere emoțional, nu vindecă sufletul. Mi-am dorit să am timp pentru copiii mei, să petrecem weekend-uri împreună, pe cât posibil cu oamenii dragi sufletului nostru, să ne bucurăm de părinți, de bunici și ei de noi. Mi-am dorit pentru copiii mei să crească cu principii, cu valori umane, să învețe în limba română, să crească cu identitate culturală românească. Un alt motiv a fost și lipsa unei perspective profesionale pe termen lung. Nu puteam să rămân corespondent al unei televiziuni toată viața, nu poți, la 50-60 de ani, să alergi dintr-o parte în alta pentru a realiza știri. Nu aveam acolo posibilitatea să lucrez într-o redacție (m-am gândit și la asta). Mărturisesc că port în suflet și Italia, țara mea de adopție, care în urmă cu 2 ani și jumătate mi-a oferit cetățenia italiană. De altfel, datorită activității mele în cadrul Asociației Românilor din Italia, cel puțin o dată pe lună sunt la Milano.

Occidentul Românesc: Ești implicată în organizarea unui festival dedicat promovării valorilor românești care se desfășoară la Milano. Cum s-a născut acesta, cum este primit de comunitatea de acolo (nu doar cea românească, ci și cea italiană) și ce a reușit acest festival să arate Italiei despre români?

Larisa Axinia: Festivalul ”România – Tradiții și Valori Europene” este cel mai longeviv festival românesc din Italia: anul acesta, în toamnă, va avea loc a XIV-a ediție. Evenimentul este inițiat și organizat de Asociația Românilor din Italia (prima asociație a românilor înființată pe teritoriul Italiei), președinte al acesteia fiind Romulus Popescu. De 14 ani, acest festival contribuie la păstrarea şi promovarea tradițiilor și mesteșugurilor românești, la descoperirea de noi şi autentice talente din sânul comunității românești din diaspora. El duce mai departe zestrea noastră folclorică de o inestimabilă valoare și face cunoscute și altor națiuni stabilite la Milano cultura, tradițiile și valorile noastre naționale. Festivalul este un eveniment așteptat de către românii stabiliți în Milano, dar  foarte bine primit și de către italieni. Deja și pentru autoritățile italiene festivalul românesc de la Milano a devenit o tradiție, se organizează cu patronajul Primăriei Milano. Dacă, la început, poliția italiană era prezentă la festival cu foarte multe cadre militare, pregătite să intervină, acum trimit doar câteva mașini deoarece știu că suntem pașnici, onești și avem o conduită potrivită. Din punctul meu de vedere, între culturi nu sunt granițe. Mereu muzica unește popoarele, o simțim în interiorul nostru și nu trebuie neapărat să-i înțelegem versurile. Mulți italieni sau străini care vin la festivalul nostru, inițial din curiozitate sau pentru că sunt invitați de prietenii lor, se reîntorc la următoarele ediții. Le place să se prindă în hora noastră, să învețe dansurile noastre populare, să descopere noi informații despre valorile și tradițiile noastre.

Occidentul Românesc: Când nu ai locuit în România, ce ți-a lipsit cel mai mult de acasă?

Larisa Axinia: Cel mai mult mi-au lipsit oamenii dragi sufletului meu, locurile natale, evenimentele culturale la care mergeam ca jurnalist, colegii și munca de redacție. Aveam o viață frumoasă atunci când am plecat din România și deodată s-a schimbat. Tânjeam să-mi îmbrățișez sora, să colind prin Brașovul meu drag. Și acum, gândindu-mă la trecut, simt că parcă retrăiesc acele momente grele, lacrimile curg încă pe obraz. Dorul… atât de intens trăit de cel care renunță la tot și pleacă în căutarea unui viitor mai bun!

Occidentul Românesc: Care ar fi lucrurile care îți plac cel mai mult la Italia, care a devenit a doua patrie pentru tine?

Larisa Axinia: Italia m-a cucerit… cu muzica ei romantică și deosebit de frumoasă, pe care o ador încă din copilărie. Nu pot uita nici frumusețea regiunii Toscana, în care am locuit trei ani.

Satele, castelele, viile şi podgoriile alcătuiesc zone liniştite şi relaxante, dar mai ales sunt locuri de unde poţi afla mai multe despre tradiţiile şi obiceiurile locale transmise de la generaţie la generaţie. Și trebuie să spun arhitectura, moda, vinurile, pizza și multe altele, pentru care Italia este renumită și considerată o destinație perfectă în orice anotimp.

Occidentul Românesc: Un exercițiu de imaginație: dacă ai avea puterea (magică) de a schimba trei lucruri la România, care ar fi acestea și de ce?

Larisa Axinia: Dacă ar fi să am o baghetă magică, cred că primul lucru pe care l-aș face ar fi să reunesc familiile, să creez locuri de muncă și condiții de trai pentru a-i aduce acasă pe toți părinții copiilor care au fost lăsați în grija rudelor, pe tinerii care trăiesc departe de părinții și bunicii lor. Ei ar aduce plus-valoare țării noastre, dacă ar putea aplica experiența dobândită în străinătate. Am acceptat să fac parte din comisia de evaluare și implementare a proiectului ”Romania Acasa-Diaspora Start Up” tot din dorința de a face ceva pentru românii care doresc să revina acasă, să fie antreprenori în țara mamă. Poate că ajutorul financiar de 30 – 40.000 de euro nu este suficient pentru înființarea propriei afaceri, dar cu siguranță este un punct de plecare important. Al doilea lucru pe care aș vrea să-l schimb ar fi să elimin extrema întunecată a omului, a umanităţii, nepăsarea, distrugerea, superficialitatea, trădarea, corupția, clasa politică, ce ne conduce. Aș încredința puterea unor tineri competenți, unor personalități, de genul celor care au fost Mihail Kogălniceanu, Andrei Șaguna, care, mai presus de propriile interese, se sacrifică și  luptă pentru țară, pentru binele poporului. O altă schimbare importantă are în vedere infrastructura rutieră și feroviară. România are cea mai slab dezvoltată rețea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km de autostradă la 100.000 de locuitori. Economia are nevoie de investiţii importante în infrastructură, de construcția de noi autostrăzi, de noi linii de cale ferată, de achiziționarea unor trenuri moderne, toate acestea fiind generatoare de dezvoltare economică sănătoasă, de care România are nevoie.

Occidentul Românesc: Și ce nu ai schimba niciodată la România – și de ce?

Larisa Axinia: În primul rând, tradițiile românești, fie că-s legate de sărbători, superstiții sau evenimente locale. Este absolut fascinant cum tradițiile creștinești s-au împletit cu cele ce țin de aceste meleaguri de mii de ani. Tradițiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite și nici schimbate cu alte obiceiuri importate din alte țări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează, ne definesc și prin ele ne simțim mai bogați, mai ”altfel” decât alții. Nu aș schimba niciodată în mod special grădina bunicii de la țară, a țăranilor care muncesc pământul și adună roade naturale. Roșia deformată de soare, castravetele zemos și răcoritor, cireșele cărnoase și dulci, caisele, piersicile gustoase și toate cele ce cresc așa cum vrea mama natura, cum le plămădește glia străbuna, pe toate le iubesc Parcă te reconectezi la adevăr, la sursă, acolo unde nu ambalajul conteaza, unde unicitatea chiar! Iubesc peisajele, habitate naturale neatinse de exploatarea umană, natura din România. Munții, lacurile, castelele, pădurile virgine românești sunt un bun de preț și un motiv de mândrie, pe care trebuie să le păstrăm cât mai bine.

A consemnat: Camelia Jula

Fotografii: arhiva personală Larisa Axinia

Citește și