Interviu: Dan Luca – un român care nu a plecat niciodată din România, deşi lucrează în afaceri europene de la Bruxelles

Dan LUCA - 25062013 [640x480]

KKN: Sunteţi de 17 ani la Bruxelles. Cum vedeţi orașul după această perioadă petrecută în Belgia şi ce a însemnat pentru dumneavoastră în decursul acestor ani?

Dan Luca: Am ajuns în anul 1997 la Bruxelles, pe o nişă nonguvernamentală, am fost primul român ales într-o structură a Asociaţiei Studenţilor Europeni de la Bruxelles, un Birou Executiv format din nouă persoane, în care practic coordonam activitatea celor 250 de centre universitare din 42 de ţări din Europa. A fost o experienţă unică, între 1997 şi 1999, prin care am fost implicat în foarte multe proiecte la nivel european, întâlnindu-mă cu mulţi prim-miniştri, preşedinţi, regi, regine, făcând lobby pentru studenţii europeni şi pentru tineret, în general. De atunci îmi defăşor activitatea în Bruxelles-ul european, în prezent fiind directorul general al unei firme de consultanţă pe care am înfiinţat-o în 2004, o companie axată pe servicii de comunicare europeană. Bruxelles-ul a devenit treptat casa mea, însă, România e ţara mea!

 

KKN: Cunoaşteţi mulţi români din Belgia şi din Bruxelles? Cum sunt văzuţi aceştia de străini?

Dan Luca: Românilor din Bruxelles le pasă de ţara noastră, chiar mai mult decât credem. Ne interesează ce imagine are România, oriunde ne-am afla. Nu suntem indiferenţi la criticile adresate nouă, românilor, şi urmărim cu mare interes performanţele liderilor aleşi pentru a conduce destinele plaiurilor mioritice. Suntem în Uniunea Europeană şi parcă simţim că nu este suficient, se pare că ne scapă ceva şi „poza” nu iese perfect. Şi e păcat!

 

KKN: Cum aţi descrie dumneavoastră comunitatea românilor din Belgia? Care este legătura între aceştia şi ţară?

Dan Luca: Mă cunosc bine cu compatrioţii noştri care lucrează în construcţii sau în prestări servicii. Majoritatea românilor din Belgia sunt oameni extraordinari, cu responsabilităţi complexe şi pe care viaţa i-a învăţat că vorbele goale nu sunt suficiente pentru a reuşi. România are nevoie de toţi românii. Dacă unii dintre noi am ales drumul Diasporei asta nu înseamnă că nu mai suntem români sau că nu ne mai pasă de România, ci dimpotrivă. În România este nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul oamenilor. Bruxelles-ul este poate singurul loc din afara României unde avem două “diaspore româneşti”, total distincte, bine coagulate, care au atins deja masa critică de reprezentare. Pe lângă românul „emigrant” avem şi pe acei pe care putem să-i numim „expaţi ai afacerilor europene”. Reţeaua românească la Bruxelles merită consolidată. Avem nevoie de cât mai mulţi români conştienţi de interesul naţional şi de perspectiva europeană, şi mai avem nevoie de un dialog cât mai structurat între Bucureşti şi Bruxelles.

 

KKN: Dar cum pot ajuta efectiv românii din Bruxelles ţara?

Dan Luca: Dacă este să mă refer la românii din Bruxelles-ul european aceştia sunt o mină de ″aur albastru″ pentru România. Această colaborare poate fi la nivel de industrii, la nivel de brand-sectorial de exemplu (IT-ul românesc şi energia românească sunt deja prezente în oraş), dar şi îmbunătăţit inter-instituţional: depăşirea barierelor de comunicare dintre interesele româneşti e un pas important înainte, căci lucrurile sunt mai simple decât par în jocul european: ne ridicăm împreună rapid, sau mult mai greu separat. Racordarea unei ţări de peste 20 de milioane de locuitori la o structură de 500 de milioane, precum Uniunea Europeană, nu este un lucru uşor. În prezent avem însă vreo 2.500 români care lucrează în mediul european de la Bruxelles, foarte mulţi dintre aceştia derulându-şi activitatea în cadrul Comisiei Europene. Iar aceşti 2.500 de români din Bruxelles trebuie puşi în valoare în avantajul reciproc. Să nu uităm că ei sunt acolo fiindcă România este membră a UE, chiar dacă în prezent nu reprezintă direct România. Construirea unei punţi de legătură între funcţionarii europeni de la Bruxelles şi Guvernul României este o prioritate europeană pentru România şi eu am semnalat-o de câţiva ani.

 

KKN: Odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii, de la 1 ianuarie 2014, au apărut reacţii împotriva românilor, mediatizate intens şi în presa internaţională. Ce ne puteţi spune despre acest fenomen în Belgia?

Dan Luca: Personal consider că performanțele României în Uniunea Europeană au fost perturbate de prelungirea restricțiilor tranzitorii impuse de Belgia cetățenilor români pentru 7 ani. Lipsa românilor la Bruxelles se face simțită în principal în sectorul privat al afacerilor europene. Aproximativ 100.000 de oameni își desfășoară activitatea în Bruxelles, în domeniul afacerilor europene, din care 50% lucrează în instituțiile europene și 50% în sectorul privat. Românii au pregătirea necesară pentru a lucra în sectorul privat al afacerilor europene și, chiar în ciuda restricțiilor impuse, aproximativ 500 dintre compatrioți desfășoară deja o astfel de activitate în companii multinaționale, federații, asociații, media, companii de lobby și think tank-uri. Majoritatea însă au fost umiliți în fața colegilor, având în fiecare an de întocmit un dosar pentru a-l prezenta autorităților belgiene în speranța obținerii permisului de muncă pentru anul respectiv.

 

KKN: Cum putem repara imaginea negativă pe care încă o avem, din păcate, domnule Luca?

Dan Luca: România a pierdut enorm prin acest blocaj și este datoria noastră de a semnala acest moment prielnic pentru români și România. Conform analizelor, pentru racordarea României la UE avem nevoie de 5.000 de români la Bruxelles și 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. În prezent avem doar vreo 2.500 la Bruxelles și maxim 10.000 în București, în special în sectorul public. Vă puteți imagina impactul României dacă am avea 5.000 de români în Bruxelles!

 

KKN: Unde greşeşte România?

Dan Luca: Cea mai mare problemă este că România nu-şi joacă suficient de structurat oportunităţile. Cred că nu vedem încă avantajele acestui “club” care este Uniunea Europeană. Şi nu vorbesc doar de cele financiare, ci şi de cele de poziţionare, de a activa într-o piaţă. Încă avem un trac. Nu participăm în jocul globalizării şi aceasta e marea oportunitate pe care o pierdem. În loc să ne certăm pe plaiurile noastre dâmboviţene, am putea deschide nişte linii spre Bruxelles, Washington. S-ar întâmpla lucruri minunate.

 

KKN: Să înţeleg că nu profităm suficient de statutul de stat membru al Uniunii Europene. Nu ştim să jucăm european?

Dan Luca: Subliniam că România joacă în Uniunea Europeană, dar e o prezenţă fizică, iar eu vreau să jucăm mult mai bine. În primul rând, cred că ne trebuie o articulare mult mai bună a lobby-ului naţional. Trebuie dezvoltate aceste filtre naţionale, pentru că Bruxelles e un oraş european, dar mic, iar noi trebuie să dezvoltăm un mecanism de ţară în care să fim eficienţi, pentru că altfel pierdem la influenţă şi la fonduri europene.

 

KKN: Cum am putea să fim mai eficienţi prin activitatea celor care ne reprezintă la Bruxelles?

Dan Luca: Ca mentalitate, suntem “români şi europeni”. Europeni suntem şi noi. E problema unor eurodeputaţi care au un discurs proeuropean, iar când vin în ţară se disociază. Deja se creează o problemă. Cine sunt “ăia de la Bruxelles”? Nu putem fi naivi să credem că nu există poluri de putere naţională; vedem polul german de putere foarte puternic, care impune. Aceasta e realitatea politică. Mai sunt poli de putere şi la Paris, şi la Londra. Noi însă ne supărăm ca văcarul pe sat. Haideţi să ne jucăm şansa! Haideţi să punem malaxorul instituţional şi privat în structura europeană! Cât timp noi nu jucăm ca lumea, nu putem spune că suntem discriminaţi. Există o matrice în care trebuie să fii activ, să ştii cum să absorbi ceea ce ştiu specialiştii români de la Uniunea Europeană. Când vom face acest lucru ne vom da seama că nu e chiar aşa, că ne stigmatizăm prea mult. Am putea face multe lucruri structurat. Să terminăm cu filosofia şi poezia românească. Chiar credeţi că avea cineva ceva la Bruxelles cu micul românesc? Nimeni nu a afirmat că îl vor interzice. Dar probabil că la nivelul industriei cărnii din Europa a fost o dezbatere despre care poate noi nici n-am ştiut.

 

KKN: Ne despart doar câteva luni până la alegerile europarlamentare programate pentru luna mai a acestui an. Care este impactul acestora asupra românului, asupra României?

Dan Luca: Cred că nu este rău să explicăm românilor ce se întâmplă până pe data de 25 mai 2014 din punct de vedere al alegerilor europene. Juridic, cu cel puţin două luni înainte de această dată, deci maxim până pe 25 martie 2014, partidele politice româneşti trebuie să depună la Biroul Electoral Central lista oficială. Această listă conţine 32 de nume, într-o ordine foarte clară. Pe 25 mai 2014 cetăţenii români vor veni la vot şi vor alege lista preferată. Nu există vot uninominal la alegerile europene. Practic, este o alegere între listele naţionale, româneşti, propuse de partidele politice din România. Asta înseamnă că – să dăm un exemplu -, la sfârşitul zilei de 25 mai PSD-ul (care va participa singur la alegeri) va obţine 35% din voturi, va avea 35% din cele 32 de locuri, deci 11 eurodeputaţi. Cine sunt aceştia? Primii 11 de pe lista PSD depusă la BEC cu două luni înainte de alegeri. Avem practic o situaţie în care contează foarte mult poziţionarea candidaţilor pe lista oficială, decisă de conducerea naţională, în relaţionare cu liderii locali ai partidului. Alegerile sunt de fapt “Jocurile Olimpice” pentru UE. Putem să ratăm acest moment? Fără să surprindem, putem afirma că pentru a avea o competiţie de succes, “urmărită” de publicul larg (cetăţeni care votează), e nevoie de “atleţi capabili să joace european” (candidaţii pe poziţii eligibile pe listele electorale), dar şi de “antrenori cu ambiţie” (conducerile partidelor politice).

 

KKN: Ce calităţi credeţi că recomandă candidatul la funcţia de eurodeputat?

Dan Luca: Cred mult în campania electorală şi dezbaterile deschise despre profilele candidaţilor. Dar depinde enorm de ce fel de campanie avem în România în funcţie de numele candidaţilor. Dacă avem pe primele 10 locuri (considerate eligibile) profile care inspiră comunicarea, oameni care stăpânesc cu adevărat problematica europeană, dar cunosc perfect şi interesele României, vom avea o şansă ca dezbaterea electorală să fie plină de sens. Dacă însă ne vom complace în a propune persoane care nu înţeleg mecanismul comunitar, vom asista la o dezbatere seacă, plictisitoare, plină de slogane, ancorate de multe ori într-un naţionalism ascuns, în care vor pierde cetăţenii, partidele politice şi cu siguranţă Parlamentul European. Nu e rea voinţă, însă cred că eurodeputatul ar trebui să se implice mai mult în “europenizare”, avem nevoie de a învăţa ce înseamnă toleranţa europeană, ritmul de muncă european şi aşa mai departe, iar campania candidaţilor trebuie să se axeze pe chestiuni europene, nu doar pe problemele interne.

 

KKN: Aţi mai vorbit de acea componentă tehnică de care are nevoie România. Despre ce este vorba concret ?

Dan Luca: E foarte important ca România să aibă o poziţionare structurată şi sectorială la Bruxelles. Există 3.000 de federaţii industriale care sunt prezente în Bruxelles-ul european. Structurile naţionale româneşti sunt membre ale acestor federaţii europene în majoritatea cazurilor, dar nu sunt active. Activitatea şi relaţionarea cu structura europeană trebuie făcută în mod constant şi sustenabil. Trebuie ca aceste federaţii să urmărească agenda publică europeană, să se implice, să aibă o opinie, să culeagă informaţia din teritoriu, din România, pentru a o transmite în mod coagulat la Bruxelles. Lipsa specialiştilor de politici sectoriale în domeniul european, lipsa unei prezenţe industriale româneşti integrate în federaţiile europene şi statulul de nou membru UE pentru România fac ca nici un român să nu ocupe o astfel de poziţie de vârf în Bruxelles-ul european.

 

KKN: Pe ce domenii ar putea România să fie mai activă în plan european?

Dan Luca: Este important să organizăm România pentru următorul mandat al Comisiei Europene, şi al Parlamentului European. Să vedem care sunt portofoliile cruciale pentru ţară. Am avut multilingvismul, un dosar mai puţin strategic, acum agricultura. Domnul Dacian Cioloş face o treabă extraordinară. Este un tehnician care ştie să ducă la capăt un proiect foarte complex, cel al reformei agricole, însă e puţin probabil ca o ţară să deţină aceleaşi portofolii două mandate consecutiv. La cum se poziţionează România, nu ar fi rău să ne orientăm spre energie. Cota de 2.000 de funcţionari europeni pentru România a fost epuizată, cu toate acestea, cine vrea să “intre” în afacerile europene o poate face. Este important să avem români şi în cabinetele de Comisari. Dacă nu vom obţine Energia, măcar şeful de cabinet al viitorului comisar să fie român. Aceste lucruri ţin de capacitatea de negociere şi, astfel, România ar trebui să joace la un nivel ridicat pentru viitoarele posturi din Comisia Europeană.

 

KKN: Ce oportunităţi vedeţi în poziţionarea viitoare a României?

Dan Luca: Spre deosebire de strategiile naţionale româneşti, unde se fac cu greu planuri pe un an, la Bruxelles se gândeşte pe termen cel puţin mediu. Din 2007 am reuşit să promovăm anumite subiecte dragi, precum Marea Neagră şi Dunărea, pe agenda UE, am trecut de la un portofoliu de comisar european mai puţin important (multilingvismul) la unul major (agricultura). Mai sunt încă multe de făcut. E bine să fim ambiţioşi, comparându-ne cu ţări intrate în 2004 în UE, precum Polonia, înţelegând totodată că sunt mai mature cu 3 ani ca noi la jocul european, reuşind şi o preşedinţie UE de succes.

 

KKN: Luând în discuţie Europa şi Uniunea Europeană în general, care sunt direcţiile viitoare, aşa cum le vedeţi dumneavoastră de la Bruxelles?

Dan Luca: Se vorbeşte de un pericol manifestat de partidele populiste, de extremă dreaptă care câştigă tot mai mult teren în anumite ţări membre. Acest pericol îl putem afla în seara zilei de 25 mai, când vom trage linie şi vom vedea cum s-a votat în fiecare ţară. Atunci vom putea avea surprize neplăcute să vedem că 20-25% din deputaţii aleşi au un mandat radical antieuropean, unii chiar declarativ: „Suntem în Parlamentul European pentru a distruge construcţia europeană”. Probabil se vor şi asocia într-un grup politic, care, cu siguranţă, nu va ajuta această construcţie europeană. Şi veţi spune „Ce se poate face?”. Încă se mai pot face multe lucruri, în special din partea partidelor politice tradiţionale. Acum e momentul pentru a da un mesaj fără şovăială: UE e un proiect reuşit, putem să îl schimbăm pe parcurs, putem să îl îmbunătăţim, dar să-i lăsăm pe alţii să vorbească şi să iasă rău e o greşeală. Acum e momentul adevăraților lideri naţionali şi europeni să iasă public, să se expună, să abordeze şi subiectele delicate. Dacă nu, aceste subiecte vor fi trecute cu vederea şi extremiştii vor câştiga.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.

 

 

 

Citește și