Interviu cu Zvetlana Preoteasa, director general al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni

3

2

1

Elena Bogdan: Ce consideraţi că reprezintă pentru românii din străinătate Institutul Eudoxiu Hurmuzachi?

Zvetlana Preoteasa: Guvernul Ponta este primul guvern din 1990 care a considerat necesară înfiinţarea postului de Ministru delegat pentru românii de Pretutindeni, subordonându-i şi organizând astfel întreaga activitate pentru problematica românilor din afara graniţelor. Astfel, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutitndeni se ocupă de tot ceea ce înseamnă finanţare pentru asociaţiile româneşti din afara graniţelor, Institutul Cultural Român asigură diplomaţia culturală şi face cunoscute lumii valorile culturale româneşti, iar Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni este singura instituţie care are drept obiective păstrarea limbii, culturii şi identităţii naţionale a românilor din comunităţile româneşti din străinătate, în special în rândul celor din jurul României, cunoscute sub numele de comunităţi istorice. Având aceste obiective stabilite prin lege, IEH colaborează cu toate ministerele care sprijină prin politicile lor cetăţenii românii din afara ţării, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, din care de fapt IEH face parte, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Culturii. De asemenea, este pentru prima oară când românii din comunităţile româneşti din Europa şi din întreaga lume pot să îşi diversifice activitatea culturală, socială şi spirituală,  prin colaborarea cu IEH şi implicarea directă a acestuia.

Elena Bogdan: Ce implică pentru viitorul institutului să fiţi directorul acestuia? Dar pentru dumneavoastră?

Zvetlana Preoteasa: Atunci când am fost numită ca Director General al IEH de către Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, domnul Cristian David, cred că s-a avut în vedere activitatea mea de peste 20 de ani la catedră, sunt profesor, precum şi experienţa pe care am dobândit-o în management, ca urmare a faptului că am fost Secretar de Stat pentru învăţământul preuniversitar în guvernul Tăriceanu. Trebuie să menţionez că în perioada în care am fost  Secretar de Stat pentru învăţământul preuniversitar, împreună cu Ministrul de atunci al Educaţiei, domnul Cristian Adomniţei şi Ministrul de atunci al Administraţiei şi Internelor, domnul Cristian David, actual Ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, am pus bazele şi am înfiinţat LCCR (Proiect privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească), deschizând astfel primele şcoli cu predare în limba română din Italia, Spania şi Belgia, care se bucură de un succes extraordinar în rândul românilor de acolo. Mergând pe aceeaşi direcţie, unul dintre obiectivele mele ca director general al IEH este deschiderea de şcoli româneşti acolo unde nu există deocamdată, fie prin asociaţiile de români, fie prin biserică. De asemenea, sunt preocupată de susţinerea actualelor şcoli româneşti prin cursurile de pregătire pentru cadrele noastre didactice şi prin trimiterea de materiale didactice elevilor români. O a treia direcţie în care intenţionez să acţionez este promovarea valorilor culturale în comunităţi, lansarea şi sprijinirea tinerilor artişti români care trăiesc departe de ţară.

E.B.: Care sunt proiectele importante în care sunteți implicaţi ca instituţie şi care credeţi că este impactul pe care acestea îl vor avea în viaţa culturală a românilor din afara graniţelor?

Z.P.: Din luna aprilie şi până în prezent, am lansat două proiecte pe care noi le considerăm de succes. Primul este “Basm românesc”, ce constă în crearea unui basm românesc din texte, elaborate succesiv, de către elevii  şcolilor cu predare în limba română din întreaga lume. Proiectul a demarat de Ziua Internaţională a Copilului, 1 iunie 2013, prin redactarea primei pagini a basmului cu contribuţia elevilor de la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, a fost completat până în prezent de elevi din şcoli cu predare în limba română din Spania, Italia, Serbia, Ucraina şi urmează să fie continuat în următoarele săptămâni de copiii din Belgia şi Ungaria. Finalul povestirii va fi realizat de către elevii Palatului Copiilor din Chişinău.  Fiecare ţară a ilustrat propria contribuţie printr-un desen sugestiv. Basmul ilustrat realizat va fi publicat sub egida IEH. Lansarea acestuia va avea loc de Ziua Internaţională a Copilului, 1 iunie 2014, la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti. Basmul editat va fi distribuit în şcolile cu predare în limba română din comunităţile româneşti. Proiectul va continua,  în anul următor lansării basmului editat,  prin realizarea unei benzi desenate a basmului de către elevii şcolilor cu predare în limba română şi prin constituirea grupurilor de mesageri ai basmului românesc la nivelul fiecărei şcoli. Al doilea proiect derulat de către IEH, „Sâptămâna Educaţiei, Culturii şi Spiritualităţii româneşti”, s-a desfăşurat la  Mangalia în perioada 05-11 august, în parteneriat cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Acesta a constat în dezbateri şi seminarii pe teme educaţionale, culturale şi spirituale româneşti. Cele 7 zile ale proiectului au fost dedicate Limbii Române, Istoriei şi Civilizaţiei Româneşti, Geografiei României, Artei Româneşti, Cărţii Româneşti şi Spiritualitaţii Româneşti. Proiectul s-a adresat cu preponderenţă profesorilor de limbă română, istoria românilor şi geografia României din Republica Moldova, Spania, Italia, Ucraina şi Ungaria, precum şi studenţilor bursieri ai statului român din Republica Moldova. În cadrul proiectului ne-am bucurat de lectori de marcă din domeniile amintite, decani de facultăţi, Arhiepiscopul Tomisului, precum şi de prezenţa domnului Cristian David, Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni.

E.B.: Aveţi planuri pentru promovarea limbii şi culturii române în lume, nu doar în rândul românilor de pretutindeni?  

Z.P.: De promovarea limbii şi culturii româneşti în lume, cu alte cuvinte de aducerea în faţa cetăţenilor străini de artă românească, se ocupă Institutul Cultural Român. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de pretutindeni are  în vedere sprijinirea  etnicilor şi cetăţenilor români, precum şi păstrarea limbii şi culturii naţionale în familiile şi comunităţile lor.

E.B.: Care sunt proiectele institutului prin care doriţi să-i implicaţi pe românii stabiliţi în Spania?

Z.P.: Suntem în faza de pregătire a unui calendar cultural pentru anul 2014, prin care să fie evidenţiate toate sărbătorile comunităţilor româneşti, sărbători care formează profilul fiecărei comunităţi şi o evidenţiază printre celelalte comunităţi, adică unitate în diversitate. Împreună cu Institutul Limbii Române dorim să realizăm cât de curând o întâlnire a profesorilor de limba română la nivel european, care să includă, bineînţeles, şi pe cei din Spania.

E.B.: În ce măsură primiţi spijin din partea autorităţilor de la Bucureşti?

Z.P.: IEH se bucură de sprijin necondiţionat atât din partea ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, domnul Cristian David,  cât şi din partea întregului Guvern,  pentru a-şi  atinge obiectivele pentru care a fost înfiinţat. Nimic nu se poate face fragmentat, lucru care s-a înţeles de către acest Guvern, iar domnul Ministru Cristian David a strâns laolaltă, intr-un comitet, reprezentaţi ai  ORS, ICR, DRP şi IEH, astfel încât, prin colaborare şi comunicare, instituţiile implicate să poată cu adevărat sprijini şi apăra cetăţenii români din afara ţării.

E.B.: Ce gânduri doriți să transmiteţi românilor de pretutindeni prin intermediul publicației în limba româană Occidentul Românesc? 

Z.P.: Pentru că tocmai a fost ziua limbii române, aş vrea să le spun tuturor că a fi român nu reprezintă un complex, ci reprezintă mândria de a vorbi aceeaşi limbă, de a avea aceleaşi trăsături naţionale  cu George Enescu, cu Emil Cioran, cu Maia Morgenstern, cu Nadia Comăneci, cu Ilie Năstase, etc. Sărbătorind  limba română, omagiem tot ceea ce ne defineşte:  trecut, cultură, familie, locuri natale. De aceea, Nichita Stănescu spunea: „Limba română este patria mea”. La mulţi ani limbii române, la mulţi ani poporului român!

Interviu realizat de Elena Bogdan

 

 

 

 

 

Citește și