În tumultul politic din România, subiectul Coldea stârnește controverse

285

În mijlocul campaniei electorale din România, numele lui Florian Coldea, fostul general SRI, a apărut brusc în prim-plan, provocând o avalanșă de speculații și reacții contradictorii. Mulți ar putea interpreta această mișcare ca pe un act premeditat, o manevră orchestrată cu o minuțiozitate specifică marilor regizori ai teatrului politic românesc. Într-adevăr, pare că această dezvăluire este menită să atragă aplauze, să smulgă exclamații admirative și, cel mai important, să aducă voturile necesare perpetuării actualei formule de guvernare PSD-PNL. Dar oare aceasta este realitatea?

Privind la recentele evoluții, un lucru este clar: prezența lui Marcel Ciolacu pe scena publică, purtând mantaua războinicului împotriva statului paralel, este departe de a fi convingătoare. Baletul mediatic stângaci și dizgrațios al prim-ministrului arată clar că nu există o strategie bine pusă la punct. În realitate, pare că i-a fost înmânată în grabă o mantie zdrențuită, fără nicio pregătire prealabilă, pentru a da impresia unui războinic încercat. Ciolacu pare complet nepregătit, demonstrând că nici el și nici guvernul său nu dețin controlul narativului.

Mai mult, lipsa de reacție din partea președintelui Iohannis adâncește misterul. Deși el l-a demis pe Coldea în urmă cu șapte ani, tăcerea sa actuală pe acest subiect este cel puțin intrigantă. Tema este direct legată de mandatul său, iar faptul că nu a intervenit public sugerează că această acțiune împotriva fostului general SRI nu vine din inițiativa Cotrocenilor. Astfel, ipoteza unei mișcări coordonate de sus pentru a deturna atenția publicului sau pentru a câștiga capital politic devine mai puțin plauzibilă.

În schimb, evenimentul pare să se fi suprapus accidental peste agenda alegerilor. Această neplanificare aduce cu sine consecințe electorale greu de prevăzut. Chiar dacă coaliția PSD-PNL ar putea beneficia, la prima vedere, de pe urma demascării unei figuri controversate a sistemului statului paralel, adevăratele costuri ar putea fi semnificative.

Un prim cost este cel de credibilitate. Electoratul se va întreba de ce a fost necesar un interval de aproape șapte ani pentru a aduce în fața justiției malversațiunile grupării Coldea. Această întârziere ridică suspiciuni cu privire la tolerarea sau chiar complicitatea actualei puteri cu respectiva grupare. Astfel de întrebări pot eroda încrederea publicului în actuala guvernare, rezultând într-o penalizare electorală severă.

Un alt efect este creșterea absenteismului la vot. O scădere a prezenței la vot ar afecta în mod disproporționat partidele aflate la guvernare, în special PNL-ul, care ar putea pierde teren în fața opoziției, reprezentată de AUR. Această dinamică ar putea împinge coaliția PSD-PNL către o cvasi-paritate cu AUR, sau chiar mai rău, într-o poziție de subordonare. În perspectiva alegerilor prezidențiale, cazul Coldea ar putea redefini terenul de joc. Candidații asociați cu sistemul ar putea fi marginalizați, în timp ce un candidat independent ar putea câștiga sprijinul maselor.

Introducerea subiectului Coldea în actuala campanie electorală din România nu pare a fi un act premeditat, ci mai degrabă o coincidență neplanificată. Consecințele sale sunt însă departe de a fi neglijabile, având potențialul de a reconfigura peisajul politic și electoral într-un mod semnificativ. Pentru PSD și PNL, riscurile și costurile sunt mari, iar impactul asupra alegerilor prezidențiale ar putea deschide calea pentru surprize majore. România se află, astfel, într-un moment critic, unde fiecare mișcare pe tabla de șah politică poate avea repercusiuni profunde.

Autor: Kasandra Kalmann Năsăudean 
Editorial publicat în ediția tipărită a lunii iunie 2024, nr. 159, Anul XIV.
Autor caricatură: Firuz Kutal (Norvegia)


Nota Redacției:
Kasandra a fost unul dintre redactorii primului post de radio în limba română, RadioUniplus92-FM (Millennium), mulți ani editor la prestigiosul ziar Gândacul de Colorado (Denver) și redactor-șef la Radio Diaspora Online – Chicago, Statele Unite ale Americii. Licențiată în Informatică de gestiune (Felix C-256) și Științele Comunicării (Investigații), Kasandra înființează în anul 2010 ziarul Occidentul Românesc dedicat românilor din Peninsula Iberică și din Occident, publicație de limba română, care apare lună de lună, fără întrerupere, în format print și online de 14 ani. A scris pentru numeroase reviste și ziare în limba română din străinătate și din România, iar în Spania a fost redactor-șef la primul ziar în limba română din Peninsula Iberică, Român în Lume. A colaborat cu revista Origini și ziarul Noi în Spania din Madrid. Este autor al volumului bilingv Destine distruse de comuniști, coautor la volumul The Mists of Time și în documentare dramatice privind istoria comunismului, alături de Michael Harrison Cronkite manager de proiect.