În România cenușie

Peste un sfert de veac, ce imagine va rămâne în memoria colectivă din perioada politică pe care tocmai o trăim? Este un exerciţiu mental util formării unei perspective corecte asupra prezentului. Dorinţa de a pleca din ţară, porneşte şi încheie orice discuţie purtată zilele acestea. Nici după 20 de ani de la Revoluţie, românii nu au scăpat de mirajul străinătăţii. Mai mult ca oricând, soluţia unui trai decent pare că este dincolo de graniţe.
Criza economică şi măsurile de austeritate ale Guvernului lasă România fără români. Mii de medici, asistenţi, profesori sau programatori au părăsit deja ţara, iar alte câteva mii sunt pe picior de plecare. Nici tinerii nu au mai multă încredere în viitorul ţării. Absolvenţii de top aleg universităţile din străinătate, iar cei care optează pentru învăţământul românesc o fac doar până obţin o diplomă care să le paveze drumul spre străinătate.
Mii şi mii de români au plecat la muncă în străinătate doar în primul semestru al acestui an. Dintre aceştia, mai mult de jumătate au studii superioare. Cei mai mulţi lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit: sănătate, inginerie şi IT.
Şi tot de ordinul miilor, medici şi asistenţi medicali au părăsit sistemul sanitar românesc în ultimii trei ani. Cifrele sunt alarmante, spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, mai ales că alte mii de medici, dentişti şi farmacişti sunt gata să plece în orice moment.
Chiar şi pe timp de criză economică, toate ţările, cu excepţia României, au dublat fondurile pentru sănătate şi le-au triplat pe cele pentru cercetare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că în momentul în care migraţia medicilor într-o ţară depăşeşte 2%, statul trebuie să introducă cod roşu şi să ia măsuri. În România trebuia introdus cod super-roşu, în condiţiile în care, angajaţi în sistemul de sănătate părăsesc România, valuri, valuri. Nici concurenţa foarte mare de la universităţile de medicină nu mai constituie o veste bună.
Mai mult de jumătate dintre ei vor să obţină diplome doar pentru a profesa în străinătate.
Medicii nu sunt singurii atraşi de salariile şi condiţiile de muncă oferite de sistemele medicale din străinătate.
Avocaţii români pot pleda liber în majoritatea statelor europene, inclusiv în Portugalia, care a decis să recunoască, prin lege, calificările obţinute de apărători în România.
Criza economică, dar şi măsurile Guvernului pentru combaterea efectelor ei, îi alungă şi pe inginerii IT din ţară ceea ce va duce la plecarea specialiştilor companiilor multinaţionale din domeniu.
Românii sunt atraşi de o viaţă în afara României încă de pe băncile şcolii. Grav este însă că această atracţie se manifestă în cazul celor mai buni absolvenţi. Astfel, majoritatea zecarilor de la examenul de bacalaureat din acest an au mărturisit că vor să îşi continuie studiile în străinătate. Cei care aleg totuşi o univerisitate românească o fac doar pe termen scurt, cu gândul la o bursă în străinătate. România nu îşi pierde doar absolvenţii, ci şi elevii. Ce se va întâmpla cu țara?

Un material realizat de Irina Georgescu Șova

Citește și