Doar profit și interese
Conform Cambridgeshire Constabulary, în ziua de astăzi sunt peste 30 de milioane de sclavi, mai mulți decât în orice altă perioadă din istorie. Bărbați, femei și copii din toate colțurile lumii sunt forțați să muncească fără plată și numărul acestora este în creștere. Cele mai comune forme de sclavie modernă sunt exploatarea sexuală, munca forțată, servitudinea domestică, recoltarea de organe și exploatarea pentru activități criminale.
Oficial, sclavia s-a abolit în sec. XIX, însă, în realitate, acest fenomen dramatic al condiției umane a îmbrăcat forme noi existențiale. Sclavia a dispărut! Trăiască sclavia modernă! Pare o nebunie, dar am devenit propriii noștri sclavi. Uneori suntem mai răi și mai duri cu noi înșine decât ar face-o altcineva.
Citind mesajele celor care s-au adresat redacției noastre şi aflând despre „dramele” prin care au trecut și trec unii dintre românii care trăiesc și muncesc pe teritoriul Spaniei, îmi permit să fac câteva precizări fără intenția de a da cuiva lecții de morală sau educație, răspunzâd astfel, la modul general, cerințelor dumneavoastră.
În acest context, doresc să informez semnatarii mesajelor, și nu numai, că Occidentul Românesc este o publicație independentă, fără afilieri politice sau religioase, distribuită gratuit (nu se vinde) românilor din toate comunitățile importante din Regatul Spaniei. Atât ediția print (pe suport de hârtie), cât și cea online conțin informații utile și de interes general în diverse domenii de activitate, materiale dedicate culturii și educației, păstrării limbii române și a tradițiilor, informații care îi pot ajuta pe concetățenii noștri în procesul de integrare în societatea spaniolă. Occidentul Românesc nu se dedică scandalurilor politice, scandalurilor „din familie” sau investigațiilor de „sclavie”.
Așadar, pentru situațiile „delicate” descrise de dumneavoastră, vă îndemn cu toată responsabilitatea să vă adresați departamentelor din cadrul instituțiilor abilitate (Protección Laboral, Guardia Civil, Policía Municipal) din zona dumneavoastră sau unui birou de avocatură. Nimeni în afară de aceste instituții nu vă poate oferi ajutor și protecție în situațiile prezentate.
De asemenea, consider că ar fi bine să nu vă mai descrieţi cu lux de amănunte lipsurile, corupţia, aspectele negative ale României din care aţi plecat, celor cu care conviețuiți în țara de adopție. Nu este cazul de a povesti cum ați fost trataţi în spitale, despre lipsa colaborării cu instituţiile statului, despre umilirile la care ați fost expuşi în fiecare zi, pentru simplul fapt că acestor străini nu le pasă de dumneavoastră.
Aţi ajuns în această țară pentru a salva ceea ce a mai rămas din demnitatea dumneavoastră umană, lăsându-vă acasă copiii sau părinţii ajunşi la bătrâneţe. Este chiar atât de dificil de înţeles că toleranţa şi compasiunea sunt calităţi total absente printre străini, micile excepţii confirmând regula? Înainte de a vă mărturisi frustrările, încercaţi să fiţi siguri că aveţi în faţa dumneavoastră persoana capabilă de a înţelege „drama” prin care treceți.
Din păcate, nu aveţi cum să cunoaşteţi esenţa imigranților cu care conviețuiți, cum gândesc, cum reacţionează. Este nevoie de o experienţă de foarte mulţi ani pentru o imagine clară despre ceea ce înseamnă mentalitatea celor care vă acceptă printre ei. Singurii care vă mai pot înţelege sunt poate vârstnicii care au fost martorii lipsurilor din cel de-al Doilea Război Mondial şi ale foametei care a urmat.
Nu confundaţi faptul că o familie de englezi, olandezi, belgieni, rezidenți la rândul lor în Spania, are nevoie de dumneavoastră pe post de „internă”, „externă” sau „baby-sitter”, cu ospitalitatea sau bunătatea umană. Nu trebuie să credeţi că munca de „om bun la de toate” în casa unui străin vă dă dreptul de a face parte din acea familie. Exclus! Aceste persoane vă acceptă atât timp cât reuşiţi să îndepliniţi rolul pentru care sunteţi plătiţi. Atât și nimic mai mult. Nu vă iluzionați!
Povestind situaţii şi fapte jenante din trecutul dumneavoastră din România, speraţi, probabil, să fiţi înţeleşi şi compătimiţi de străini. Comiteţi o mare eroare! Chiar dacă aparent aveţi parte de compătimirea de moment, poveştile dumneavoastră nu vor adăuga, în niciun caz, cinste niciunuia. Acolo unde sunteți, nu va veni niciodată „vecina de bloc” să se ocupe pentru două, trei ore, de copilul dumneavoastră ca să vă vizitaţi soția/soțul la spital.
Sunt extrem de puţine cazurile în care există un ajutor real între străini pentru că şi societatea spaniolă, ca orice entitate capitalistă, se bazează pe profit şi interese. În acest context, îmi permit să vă adresez o întrebare: ca rezidenți în Regatul Spaniei, de câte ori aţi avut ocazia să auziţi lamentaţiile unui englez, olandez, belgian privind situaţia reală a societăţii în care a trăit/trăieşte?! În mod sigur nu va veni nimeni niciodată să vă explice că în anii ’50 se murea de foame în Spania sau Italia, mulţi spanioli sau italieni emigrând în Argentina, Belgia, Australia, exportând cu „succes” mafia şi camorra în Statele Unite.
Vă spun toate acestea pentru a înţelege consecinţele denigrării sistematice a ţării din care provenim. Este oare cazul de a complica şi mai mult situaţia delicată în care ne aflăm? Cu cât veţi reuşi să vă controlaţi mai bine vorbele și interesele, cu atât veţi reuşi să pretindeţi respectul şi stima celor cu care conviețuiți în țara adoptivă, fie că sunt germani, belgieni, olandezi, englezi sau spanioli.
Demonstraţi în oricare situaţie că sunteţi mai umani, mai responsabili, mai competitivi decât ceilalți cu care conviețuiți! Demonstraţi că aveţi cel puţin un minim de educaţie şi civilizaţie mai mult decât ei şi nu vă mai umiliţi! Doar așa veți putea obține respectul celor din jur. Altfel, e aproape imposibil! Vă doresc, tuturor, multă înțelegere, putere de muncă și noroc!
Autor: Kasandra Kalmann Năsăudean (Director Editorial al „Occidentului Românesc”, jurnalist de investigații, membru CCNMA).
Editorial publicat în ediția tipărită „Occidentul Românesc” a lunii februarie 2019.