Din România către Franța și Marea Britanie – Emanoil Marinescu și prestigiul internațional al artei sale

„Emi Cai” și călătoria în lumea artei contemporane
Emanoil Marinescu este o figură polivalentă în lumea artei contemporane. Deși s-a remarcat în diverse domenii precum designul interior, mobilier, ceramică și arhitectură, pictura este arta care îl definește cu adevărat. O parte dintre prieteni îi spun „Emi Cai”, alții îl consideră „Nebunul Frumos” al spațiului artistic contemporan.

Emanoil și-a construit o carieră artistică bogată și diversificată. S-a dedicat artei, vânzând primele sale lucrări încă din perioada liceului. Cu toate acestea, drumul său educațional a luat o altă direcție, urmând Colegiul de Tehnică Dentară Athenaeum din București. Influențat însă de dexteritatea sa, Emanoil descoperă ceramica și își îndreaptă atenția către această formă de artă, urmând apoi, în 1996, Colegiul Național de Arhitectură „Ion Mincu”, la secția de design interior și mobilier.

Una dintre realizările notabile ale lui Emanoil Marinescu în domeniul ceramicii a fost colaborarea cu marile fabrici de ceramică din România, unde și-a aprofundat cunoștințele în controlul temperaturii pentru a crea ceramică performantă. Își îndreaptă apoi atenția către desenul liber, creând vase, măști și artă aplicată, comercializate în magazinele de specialitate din întreaga țară. Cu ambiția de a-și extinde prezența pe plan internațional, Emanoil Marinescu a început să exporte în țări precum Franța, Japonia și Asia, construindu-și astfel o reputație la nivel internațional. Cu toate acestea, nu a renunțat la prima sa dragoste: pictura.

În 2003, decide să ia foarte în serios acest aspect al artei și închide magazinele de ceramică. Între anii 2003 și 2005, expune în Germania, la Galeriile „Hundert Art” din Bad-Soden, Königstein și Wiesbaden, atrăgând atenția presei asupra lucrărilor sale remarcabile. Un gest impresionant al artistului a fost donarea unei părți din sumele obținute din expoziții, spitalelor de copii din Germania, subliniind nu doar talentul său ci și inima generoasă. În 2005, deschide o galerie personală în Königstein, Germania, consolidându-și poziția pe scena artistică internațională. Revenind în România în 2006, Emanoil Marinescu deschide magazinul De LLa Puppa în Home Design Mall, unde expune toate creațiile sale artistice. În perioada 2007-2009, devine profesor de pictură la Institutul Medical „Brâncuși”, combinând pasiunea sa pentru artă cu dăruirea de cunoștințe noilor generații.

Anul 2011 îl găsește pe Emanoil Marinescu în Marea Britanie, unde pictează și expune timp de trei luni, însă descoperirea sa ulterioară, care a devenit sursa continuă și inepuizabilă de inspirație, a fost lumea cailor, aspect de unde i se trage și apelativul de „Emi Cai”. Emanoil participă la numeroase expoziții în țară, iar în 2018, după o expoziție la Palatul Parlamentului, a devenit singurul pictor căruia i-a fost acceptat un tablou ca donație, intrând astfel în patrimoniul prestigios al instituției.

Cu o carieră solidă și o prezență activă în lumea artistică, Emanoil Marinescu este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 2004. Lucrările sale au găsit calea către colecții private ale oamenilor de afaceri, actorilor, cântăreților și au fost utilizare în diverse producții de televiziune și film, inclusiv la Hollywood (Servieta cu bucluc).

În martie 2023, Emanoil Marinescu a obținut un alt succes notabil participând la World Art Dubai, cu expoziția „Spiritul Deșertului”. Cu o carieră prolifică și un impact semnificativ în lumea artei, Emanoil Marinescu continuă să își surprindă și să își încânte audiența cu creațiile sale captivante, motiv pentru care a fost nominalizat în campania excelenței românești din afara granițelor României, „Noi susținem excelența!”, ediția a IV-a, 2023-2024, lansată de Occidentul Românesc în anul 2015.

Cum ați navigat între designul interior, mobilier, ceramică și arhitectură înainte de a vă dedica complet picturii?

Navigarea între designul interior, mobilier, ceramică și arhitectură înainte de a mă dedica complet picturii a fost o călătorie fascinantă și educativă. Această explorare a diferitelor forme de manifestare artistică a contribuit semnificativ la dezvoltarea mea ca artist și la conturarea perspectivei mele asupra artei în general.

În etapa inițială, am descoperit că designul interior și arhitectura oferă o platformă excelentă pentru exprimarea artistică. Aici, am învățat să integrez estetica și funcționalitatea într-un mod armonios. Mobilierul și ceramica au adăugat dimensiuni tactile și tridimensionale la această experiență, introducându-mă în lumea formelor și texturilor. Implementarea artei în designul interior a devenit o extensie naturală a creativității mele. Cu toate acestea, am simțit nevoia de mai mult, de o formă de exprimare artistică care să îmi permită să explorez și să dezvolt părți mai profunde ale sinelui meu.

Așa am ajuns la pictură, care mi-a oferit libertatea de a-mi exprima emoțiile, gândurile și imaginația fără constrângeri funcționale sau arhitecturale. A fost o eliberare a creativității mele pure, unde nu trebuia să mă gândesc la utilitate sau spațiu. În timp ce celelalte forme de artă au contribuit la construirea fundației mele artistice, pictura mi-a oferit mijlocul de a explora subiectivitatea și subtilitățile vieții într-un mod profund și personal.

Privind înapoi, văd această călătorie ca pe o evoluție naturală a intereselor mele artistice. Nu a fost despre instabilitate sau lipsă de disciplină, ci mai degrabă despre dorința de a explora diverse aspecte ale artei și de a găsi o formă de exprimare care să corespundă cel mai bine viziunii și pasiunilor mele.

Leonardo da Vinci este exemplul evident și ilustru al unui artist care a navigat cu măiestrie între diverse domenii artistice. Care a fost cheia genialității sale? Tocmai curiozitatea. Stare ce simt că nu mă slăbește nici pe mine. Apoi nu pot spune că m-am dedicat complet doar picturii. Și în plan artistic lucrurile evoluează. Am nevoie să știu ce se întâmplă în jurul meu, în lume, și să experimentez încontinuu.

Care a fost motivul trecerii de la ceramică la pictură și cum a influențat această schimbare evoluția dumneavoastră artistică?

Trecerea de la ceramică la pictură a fost determinată de o combinație de factori, iar această schimbare a avut un impact semnificativ asupra evoluției mele artistice. Inițial, implicarea în ceramică a fost o experiență captivantă și pasionantă. Cu toate acestea, cu timpul, am conștientizat că ceramica, în ciuda frumuseții și complexității sale, a devenit o obsesie care îmi consumă atenția într-un mod copleșitor. „Dependența” de acest meșteșug m-a condus la a „distruge” două apartamente. Camerele pline cu pământ… Nu mai țineam cont că sunt într-un interior. Greu de controlat pasiunea în artă!

Cu toate că am avut noroc, trăind într-o perioadă de înflorire a ceramicii, apariția produselor chinezești a schimbat dinamica pieței și a redus aprecierea față de meșteșugul românesc. Acest moment de schimbare a fost provocator și a adus cu el o ușoară dezamăgire față de direcția pe care o luase ceramica în industrie. În aceste condiții, am găsit salvarea și o nouă formă de exprimare în pictură. Energia și pasiunea mea s-au canalizat în această formă de artă, oferindu-mi libertatea de a explora subiecte și tehnici diferite. Pictura a devenit un refugiu unde am putut transforma dezamăgirea și frustrarea în creativitate. În contrast cu ceramica, pictura a permis o expresie mai directă și personală a gândurilor și sentimentelor mele, fără constrângeri materiale.

Această tranziție m-a ajutat să îmi descopăr propria voce artistică și să explorez subiecte mai profunde și mai abstracte. Chiar dacă pictura a devenit principalul meu mediu artistic, am păstrat legătura cu ceramica, întorcându-mă la ea în momentele de răgaz și neliniște. Pentru mine, ceramica rămâne un spațiu al minții și al sufletului meu. Iar această interacțiune continuă între cele două forme de artă, contribuie la diversitatea și bogăția expresiei mele artistice.

Cum a contribuit exportul lucrărilor dumneavoastră în țări precum Franța și Japonia, dar  și în Asia, la construirea unei reputații internaționale?

Exportul lucrărilor mele în aceste țări a avut un impact semnificativ, chiar dacă percep că stilul meu se încadrează într-o zonă de nișă. Această prezență la nivel internațional a contribuit la construirea unei reputații recunoscute și apreciate de către un public specific celui din lumea ecvestră. Franța, cunoscută pentru aprecierea artei și culturii a oferit o platformă valoroasă pentru expunerea lucrărilor mele. Fiind un centru cultural și artistic, a avut probabil un impact semnificativ asupra dezvoltării și recunoașterii mele în comunitatea artistică internațională.

Japonia și Asia, cu o bogată tradiție în artă și estetică, au oferit oportunități de a-mi prezenta creațiile în contextul unei culturi diferite. Chiar dacă mă percep într-o nișă, faptul că cei din comunitatea internațională a lumii ecvestră mă cunosc și mă apreciază, reprezintă o realizare semnificativă. Acest gen de specializare într-un domeniu poate crea o reputație puternică și loialitate în rândul unui public specific. Abordarea mea focalizată pe cal și lumea sa este un exemplu de cum o conexiune profundă cu un subiect, poate aduce recunoaștere și succes într-un domeniu specific al artei.

Ce învățăminte importante ați adus din experiența trăită în Germania și Marea Britanie, în ceea ce privește arta și viața dumneavoastră artistică?

Experiența în Germania și Marea Britanie a adus învățăminte importante în privința vieții mele artistice. În special în ceea ce privește adaptabilitatea la diferitele cerințe ale pieței de artă și totodată aprecierea diversității stilurilor artistice. Am remarcat că în fiecare țară, preferințele cumpărătorilor sunt diferite. Această observație a dus la diversificarea lucrărilor mele, ceea ce nu numai că mi-a plăcut, dar a și constituit o strategie inteligentă într-un mediu artistic diversificat. Această adaptabilitate a stimulat creativitatea mea și a prevenit sentimentul de plictiseală.

Experiența în diferite țări a stimulat curiozitatea mea nativă și a avut un impact pozitiv asupra creativității mele. Într-un mediu artistic variat, am avut oportunitatea de a explora noi stiluri, tehnici și teme, ceea ce a adus o bogăție în exprimarea mea artistică. Chiar dacă inițial nu am rezonat complet cu stilul Școlii Românești de Artă, experiența în Occident m-a făcut să apreciez și să îi acord valențe. Acesta este un exemplu al modului în care expunerea la diferite influențe culturale poate aduce o mai mare înțelegere și apreciere pentru diversitatea artistică.

Am observat că nemții apreciază kitsch-ul, în timp ce britanicii acordă o importanță deosebită brandului. Această înțelegere a preferințelor locale este crucială în construirea unei relații cu publicul și în obținerea susținerii în diverse piețe. Experiența în aceste țări a adus nu doar o diversitate în creația mea artistică, ci și o mai bună înțelegere a dinamicii piețelor de artă locale și a diversității culturale, contribuind astfel la dezvoltarea unei abordări mai cuprinzătoare și adaptabile în viața mea artistică. De un singur lucru sunt ferm convins. Iubitorii de artă din afara țării apreciază Școala Românească de Artă.

Ce v-a determinat să vă întoarceți în România după perioada petrecută în străinătate și să deschideți magazinul De LLa Puppa în Home Design Mall?

Decizia de a mă întoarce în România și de a deschide magazinul De LLa Puppa în Home Design Mall a fost influențată de un amestec de factori personali și profesionali. Schimbările din viața personală și dorința de a crea un spațiu dedicat artei și produselor cu un caracter distinct. Nașterea gemenilor mei a fost un moment semnificativ, care m-a scos

temporar din circuitul artistic. În acea perioadă, dedicarea față de băieți a fost prioritară și a reprezentat o schimbare majoră în tot ce însemna centrul atenției mele și obiectivul înspre care îmi canalizam energia. Și totuși, chiar și în timpul perioadei de dedicare totală gemenilor, nu am renunțat la pasiunea pentru pictură. Aceasta certifică faptul că arta a rămas o parte integrantă a identității mele și că, în ciuda schimbărilor, am continuat să mențin legătura cu lumea artistică.

Încă de mult timp, am avut dorința de a deschide un magazin cu specific, unde să pot expune și să vând produse cu o identitate artistică distinctă. Aceasta a fost o soluție pentru a nu „împrăștia” arta și produsele, ci să le concentrez într-un spațiu unic. Întoarcerea în România și deschiderea magazinului De LLa Puppa a putut fi o modalitate eficientă de a gestiona timpul, aducând împreună atât responsabilitățile parentale, cât și pasiunea continuă pentru artă. Acest pas mi-a permis să mă dedic atât familiei, cât și manifestării mele artistice, într-un mod echilibrat. Prin deschiderea magazinului, am creat un spațiu în care puteam sărbătorii și expune arta și produsele cu care mă identific într-un mod concentrat și intenționat. Era o formă de a integra viața personală și profesională într-un mod care să reflecte valorile și interesele mele.

Cum ați perceput reacția publicului român la expozițiile dumneavoastră, în special la Palatul Parlamentului?

Percepția mea asupra reacției publicului român la expozițiile mele la Palatul Parlamentului reflectă o privire critică asupra mediului artistic local. Am exprimat o preocupare în legătură cu calitatea expozițiilor de grup, sugerând că organizatorii nu fac întotdeauna selecții riguroase și că există o infuzie de amatori. Această perspectivă evidențiază necesitatea unor criterii de selecție mai clare și mai exigente pentru a asigura o prezentare mai coezivă și mai valoroasă a lucrărilor expuse. Menționarea reticenței în a participa la expoziții de grup, având în vedere varietatea de participanți și nivelul calitativ, subliniază importanța unei abordări strategice în alegerea evenimentelor artistice la care să particip. Observația că publicul din România nu pare să fie fidel și că lucrările mele, care sunt de nișă, atrag un public curios, tot de nișă, sugerează o dinamică particulară în relația dintre artiști și iubitorii de artă locali.

Aprecierea pentru lucrările de nișă poate necesita timp pentru a se dezvolta și pentru a atrage un public mai specific și dedicat. Deși expoziția la Palatul Parlamentului nu a fost cu vânzare, menționez că s-au vândut tacit tablouri, inclusiv ale mele. Acest aspect indică faptul că, în ciuda potențialelor provocări organizatorice, există un interes real din partea publicului pentru achiziționarea de artă. Evaluarea mea arată că mediul artistic românesc poate beneficia de mai multă selectivitate și de promovarea unei abordări mai profesioniste în ceea ce privește organizarea expozițiilor. De asemenea, recunosc faptul că lucrările mele de nișă au o audiență specifică și că, deși poate nu este întotdeauna ușor, fidelitatea acestui public curios este esențială pentru succesul pe termen lung în piața locală de artă.

Cum ați descoperit fascinația pentru lumea cailor și cum a influențat aceasta creațiile dumneavoastră artistice?

Fascinația mea pentru lumea cailor a început într-un mod destul de spontan. După ce am pictat primul cal, mi-am dat seama că nu vreau să-l mai dau. Acel moment a fost declanșator pentru călătoria artistică pe care am început-o și mi-a captivat complet atenția. Astfel, am început să explorez și să exprim frumusețea și complexitatea lumii cailor prin creațiile mele artistice. Studierea profundă a cailor a fost un proces îndelungat și meticulos. Și încă mai este. M-am implicat în mod activ în mediul lor, petrecând timp în centre de echitație, învățând despre diferite rase și împrietenindu-mă cu proprietarii de cai. Am adoptat o abordare holistă, inclusiv fotografia ca instrument de captare a esenței lor în mișcare.

Această abordare a adus o dimensiune nouă în munca mea artistică, permițându-mi să surprind detaliile subtile ale mișcării și expresiilor cailor într-un mod autentic. Fiecare cal are o personalitate distinctă, iar studiul raselor, caracteristicilor fiecărei rase și influența zonelor geografice de apartenență au adăugat o adâncime semnificativă în reprezentarea lor artistică. Ochii, privirea unică și expresivă a cailor, energia pe care o degajă în mișcare, au devenit subiecte centrale ale creațiilor mele, dându-le viață și o autenticitate remarcabilă.

Rezultatul a fost o colecție de tablouri care nu doar că au satisfăcut așteptările clienților, dar au și transmis povestea fascinantă a lumii cailor. Această reacție pozitivă și aprecierea pentru creațiile mele au generat un feedback favorabil, iar povestea s-a răspândit din „gură în gură”. Astfel, pasiunea mea pentru lumea cailor nu doar că a influențat creațiile mele artistice, dar a creat și o conexiune puternică între munca mea și publicul care apreciază frumusețea și grandoarea acestor animale magnifice.

Spuneți-ne despre expoziția „Spiritul Deșertului” la World Art Dubai în 2023. Cum ați definit spiritul acestei expoziții și ce mesaj ați dorit să transmiteți prin lucrările expuse?

Expoziția „Spiritul Deșertului” la World Art Dubai în 2023, a reprezentat pentru mine o oportunitate de a explora și de a aduce în lumină, lumea misterioasă și fascinantă a oamenilor deșertului, punând un accent deosebit pe pasiunea mea pentru caii arabi și andaluzi. Această experiență a presupus o investiție semnificativă de timp și studiu pentru a înțelege în profunzime această cultură complexă. Iar lucrările mele artistice, să o reprezinte în mod autentic. Așa cum am menționat, dorința de a cunoaște și de a explora o lume diferită, a fost motorul acestei expoziții. Studiul a implicat înțelegerea tradițiilor, a vieții cotidiene și a valorilor specifice oamenilor deșertului. Acest proces de imersiune a contribuit la conturarea unei viziuni autentice și respectuoase asupra acestei culturi.

Caii au jucat un rol central în expoziția „Spiritul Deșertului”, cu accent pe cei arabi, animale care reprezintă pentru mine o adevărată pasiune. Acești cai au fost nu doar subiecte ale lucrărilor mele, ci și ambasadori ai grației și nobleței într-un cadru cultural specific. Expoziția a inclus, de asemenea, elemente definitorii ale vieții din deșert, cum ar fi șoimii, vânătoarea și femeia cu ochi adânci. Aceste elemente au contribuit la crearea unei povești complexe și bogate, evidențiind frumusețea și diversitatea acestei culturi.

Prin „Spiritul Deșertului” am dorit să transmit un mesaj de respect și apreciere pentru cultura deșertului și pentru conexiunea profundă pe care o am cu lumea cailor. Am vrut să aduc în prim-plan frumusețea, misterul și magia acestei lumi, oferind privitorilor o perspectivă autentică și captivantă. Expoziția a fost nu doar o provocare personală, dar și o reușită, generând apreciere pentru lucrările expuse și contribuind la conturarea unei viziuni mai bogate și informate asupra culturii deșertului și a pasiunilor mele artistice.

Care sunt planurile artistice pentru viitor? Cum vedeți evoluția dumneavoastră în lumea artei contemporane?

Planurile mele artistice pentru viitor sunt simple și sincere. Voi continua să pictez până la capătul drumului, atât cât mă va ajuta energia și pasiunea mea pentru artă. În ceea ce privește evoluția mea în lumea artei contemporane, nu am un plan strict definit, deoarece cred că evoluția vine natural, din interiorul ființei mele. Curiozitatea este un element esențial în abordarea mea artistică. Sunt extrem de curios și deschis la explorarea diferitelor stiluri și tehnici, iar acest aspect poate influența evoluția mea în viitor. Cu toate acestea, nu mă gândesc la evoluție în termeni rigizi sau prestabiliți. Cred că evoluția artistică este un proces organic, care se dezvoltă în concordanță cu schimbările și experiențele personale.

Maniera în care pictez, orientată către realism și hiperrealism, reflectă pasiunea mea pentru detaliu și dorința de a captura frumusețea autentică a subiectelor mele. Această alegere nu este lipsită de provocări, întrucât unii pot să vadă realismul ca pe ceva în opoziție cu spiritul creativ, dar pentru mine este un mod de a pătrunde în profunzimea subiectelor și de a le aduce în viață într-un mod special. Cât despre Școala Românească de Artă, care are un soi de rigiditate și cea din Olanda, care accepta orice stil, viziune și abordare… este interesant să observi cum diversitatea de experiențe și influențe poate contura o perspectivă unică. Această diversitate poate aduce o contribuție valoroasă la evoluția mea artistică, oferindu-mi posibilitatea de a explora și de a integra diverse elemente în creațiile mele. Este o părere proprie și personală. Planurile mele artistice pentru viitor sunt deschise și flexibile, iar evoluția mea în lumea artei contemporane va continua să fie ghidată de curiozitatea mea naturală și de pasiunea pentru realism și hiperrealism.

Ce sfaturi aveți pentru tinerii artiști care aspiră să urmeze o carieră în domeniul artelor plastice?

Sfaturile mele pentru tinerii artiști care aspiră să urmeze o carieră în domeniul artelor plastice sunt sincere și reflectă realitățile complexe ale vieții artistice ale zilelor noastre. Așadar, am ales să îi feresc pe copiii mei de povestea vieții artistice, chiar dacă au fost alături de mine în procesul creativ. Această hotărâre subliniază importanța de a lăsa tinerii să își descopere propriile pasiuni și să nu îi supunem unei presiuni prea mari în alegerea unei cariere artistice. Acest aspect evidențiază că, pe lângă talent și muncă artistică, este important să înțeleagă și să abordeze aspecte practice și de gestionare a carierei artistice. Chiar dacă subliniez că se poate trăi din artă, adaug că este necesară o asumare conștientă a alegerii de a deveni pictor/artist plastic. Această asumare implică nu doar abilități artistice, ci și o înțelegere clară a sacrificiilor și a provocărilor asociate cu o carieră în artă.

Pe lângă talent și muncă, este esențial să ai un spirit încărcat, o curiozitate continuă și o neliniște interioară. Aceste caracteristici pot alimenta procesul creativ și pot contribui la evoluția artistului. Încurajez tinerii artiști să experimenteze și să își urmeze instinctul. Acest lucru subliniază importanța de a rămâne deschiși la explorare și de a nu se teme să își urmeze propriile impulsuri creative. Mesajul meu este unul realist și sincer, oferind tinerilor artiști o privire autentică asupra a ceea ce înseamnă să alegi o carieră în domeniul artelor plastice.

Un interviu marca Occidentul Românesc
Fotografii: Emanoil Marinescu (Arhiva personală)