Debut poetic în Spania – Elisabeta Galben Boțan
De curând a apărut în librării în Alcalá de Henares volumul de poezii Dimensiones al Elisabetei Galben Boțan, o poetă care caută să se proiecteze în universul literar, jucandu-se cu cuvintele, aşa cum spune ea, atât de bine încât a ajuns să îi fie publicat primul volum de poezii în limba spaniolă. Anonimă până acum, povestea tipică a unei persoane ce a plecat din România în căutarea „El Doradului”, stabilită în Alcalá de Henares de mai bine de 10 ani, îndrăgostită de Spania şi limba ei dar neuitand că îşi trage rădăcinile spirituale dintr-o lume simplă şi înţeleaptă din „Rebrișoara din poveşti” cum spunea un cunoscut interpret,un ţinut mirific din legendară Transilvanie. Drumul spre împlinirea unui vis a început cu participarea la un concurs „Relato breve y Novelă” în limba spaniolă, unde s-a clasat pe locul trei, în urma căruia editura Editorial Seleer i-a publicat şi volumul de poezii. Scrie atât în spaniolă cât şi în limba romană pentru că se exprimă cu aceeaşi uşurinţă în ambele limbi. A mai participat la un concurs „Certamen Literario Imprimátur, Relato Corto ” organizat de editura Imprimatur unde au fost 240 de participanţi din 15 ţări, iar naraţiunea ei „Liberacion” s-a clasat pe locul al douăzeci şi treilea, în urma căruia a rezultat o carte colectivă care adună 60 de scrieri, ” Florilegio Literario”. Poeziile Elisabetei se adresează în primul femeilor exprimând stările lor: bucurie, frustrare, supărare, iubire… Raquel Viejobueno, o bine cunoscută scriitoare, editoare şi directoare de Un Café con Literatos spunea despre Elisabeta şi versul ei :
“Să întoarcem privirea unde apele se limpezesc. Între ele există o altă dimensiune sau lume unde anii trec încet, Elisabeta Botan oscilând între dragoste şi trăiri,strângând şi cârpind cu calm şi dârzenie reflexul ce i-a permis să domine versul ei. Cităm din poemul ei“Suferinţă” din volumul Dimensiones:
Sufletul a amuțit obosit
Sună a linişte şi a gol,
Doar iarba cu vocea ei împiedicată,
Murmură un lamentabil cor,
Un cântec despre trecera timpului.
Fără nici o îndoială ne regăsim toţi, în fiecare vers. Sufletul, premisă, valoare umană,este înconjurat de un vid pe care doar timpul îl poate opri. Elisabeta se confruntă în ceea ce scrie, cu acele pumnale care lăsă răni dar care nu sângerează, şi cu versul şi sângele său se lansează în cucerirea de un teritoriu nou. În literatura scrisă pentru femei, există voci că acestei autoare, ce ne ajuta să înțelem dimesiunile mai ascunse, mai neclare ale oamenilor. Sigură şi prudentă se adânceşte în observarea fiecărui fir înfăşurând preocupările,împletind ca un făurar ce modelează la foc lent un cristal versurile ei. Sperăm ca niciodată să nu fie tăcute, să fie libere ca şi zborul unui şoim.”
Lansarea volumului de poezie “Dimensiones” a fost patronat de FEDROM şi Editorial Seeler şi s-a celebrat în 22 septembrie 2012. Prezentarea a fost făcut de scriitorul Gelu Vlașin, preşedintele FEDROM, Miguel Fonda Stefanescu şi scriitoarea şi editoarea Raquel Viejobueno Rodriguez, directoarea de Un café con literatos. Gelu Vlașin poet şi vicepreşedinte FEDROM spunea: „Consider că-i datoria mea de român în primul rând, şi de scriitor să sprijin activităţile culturale desfăşurate de compatrioţii mei pe tărâmurile iberice mai ales că ştiu prea bine prin ce greutăţi trebuie să treacă fiecare dintre cei care au fost obligaţi de împrejurări să-şi părăsească locurile natale, ţara. Cu această motivaţie afectivă am decis atât să scriu câteva rânduri pe coperta cărţii de poezie a Elisabetei Boțan cât şi să mă implic activ în prezentarea şi promovarea acesteia. Că nu sunt poeziile geniale? Că nu o să fie catalogată printre cei mai importanţi poeţi contemporani? Asta are mai puţină importanţă. Pentru că rolul poeziei este mai degrabă terapeutic decât comercial sau de altă natură. Scriem poezie pentru că aşa înţelegem noi să mai alinăm din suferinţa acumulată la nivel existenţial şi implicit la nivel artistic. Scriem pentru noi dar şi pentru ceilalalti care pot să-şi identifice propriile trăiri prin versurile noastre. Elisabeta Boțan este din acest punct de vedere un prototip al emigrantului român ajuns în ipostaza de a împărtăşi celorlalţi din sentimentele şi trăirile acumulate de-a lungul timpului.”
Şi cum s-ar putea încheia altfel decât cu o poezie a Elisabetei, căreia îi dorim să aibă cât mai multe vise împlinite, să reuşească să ajungă la sufletul cititorilor aşa cum a ajuns şi la sufletul meu.
CĂUTARE
Urme de paşi
pe nisipul clepsidrelor
ce caută, încă,
printr-o dimensiune
cu amintiri suspendate,
pe tremurul sacadat al aortei,
încăpăţânată
să fabrice speranţe,
răzvrătită,
împotriva singuratății.
Clipe rătăcite,
în neant de necuvinte
vărsate de vânt
la marginea lumii.
Sentimente deformate,
ce nu se mai pot recicla
în atelierul
maestrului Timp.
Miracolul Iubirii
mai cere o şansă
în faţa Vieţîi grăbite
să se mute în Cosmos.
Ica Tomi