De ce continuă românii să plece din ţară

O întrebare la care nimeni nu vrea să afle răspunsul: De ce românii, în special tinerii, continuă să fugă masiv din ţară deşi economia creşte, băncile dau împrumuturi pentru case, companiile caută angajaţi, salariile cresc, iar mari proiecte de investiţii sunt anunţate săptămânal?!

Vestea bună: Pentru prima dată în ultimii 20 de ani numărul de salariaţi îl va egala pe cel al pensionarilor, punctul de întâlnire fiind undeva la 5 milioane de persoane, scrie zf.ro.

Numărul de pensionari a scăzut de la 5,5 milioane în 2008, la 5 milioane în 2018, în timp ce numărul de salariaţi a crescut de la 4,7 milioane în 2008, trecând printr-un minim de 4 milioane în ianuarie 2011, la 5 milioane în 2018, să sperăm. (În iunie 2018, România avea 4,94 milioane de persoane salariate).

Vestea proastă: Bucureştiul, Clujul şi Timişul au făcut trei sferturi din totalul celor 320.000 de noi angajări din ultimii zece ani, în timp ce 17 judeţe au pierdut aproape 67.000 de joburi.

Bucureştiul a reuşit să îşi majoreze numărul de salariaţi cu 112.000, între iunie 2009 şi iunie 2018, Ilfovul a avut un plus de 51.000, Clujul a câştigat 43.000, Timiş – 35.000, iar Braşov – 22.000.

La polul opus, Hundeoara a pierdut 13.000 de salariaţi în acelaşi interval, Bacău – 7.700, Galaţi – 7.100, Brăila – 6.700 (judeţ care l-a dat pe premierul Mihai Tudose).

Care este rezultatul dintre cele două veşti: România a pierdut în 2017, doar din migraţie, echivalentul unui oraş precum Oneşti sau Slobozia, spune profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Deşi am avut an de creştere economică, intensitatea plecărilor din România a crescut în 2017 prin comparaţie cu anii anteriori. Anul trecut din România au emigrat aproape 220.000 de persoane, iar în ţară au intrat 166.000 de persoane, rezultatul fiind un minus de 53.000 de locuitori.

Cea mai mare problemă este că jumătate din cei care au plecat, din 220.000, sunt tineri între 15 şi 34 de ani, adică cea mai bună forţă de muncă şi viitorul României.

În ciuda succeselor economice cu care se laudă guvernanţii, tabloul demografic are o altă culoare şi arată că lumea este nemulţumită, tineretul are aspiraţii de nivel european, spune profesorul Dumitru Sandu.

Tineretul vrea să trăiască ca în Polonia, ca în Cehia, ca în Spania sau ca în Italia, iar din acest punct de vedere cifrele privind migraţia din 2017 ne arată că există o accentuare a nemulţumirii populaţiei, în special a tinerilor, spune profesorul de sociologie.

Problema nu este Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşov, Sibiu sau Bihor, unde economia se mai mişcă prin investiţii străine şi româneşti, ci problema este legată de celelalte judeţe, unde economiile sunt captive statului, care este principalul angajator, sau unei singure companii.

Spre exemplu, în Hunedoara, judeţ care a pierdut deja cei mai mulţi salariaţi în ultimul deceniu, dacă s-ar mai închide combinatul siderurgic, deţinut de miliardarul indian Lakshmi Mittal şi scos acum la vânzare împreună cu Sidex Galaţi, ar fi un dezastru social, economic, demografic, etc.

Drama este că toate aceste plecări din România, la care se adaugă faptul că marea majoritate din noile angajări se fac în oraşele mari (adică ce se câştiga aici se pierde în altă parte), se întâmplă în cea mai bună perioadă economică pentru România, cu o creştere susţinută, chiar şi din consum, cu costurile de finanţare şi de împrumut cele mai mici, şi cu cele mai rapide majorări salariale.

Dacă şi în aceste condiţii românii şi în special tinerii români pentru care există locuri de muncă vor să plece din ţară, ce se va întâmpla atunci când condiţiile macro se vor schimba iar creşterea economică se va reduce, dacă nu chiar va stagna, ceea ce se va traduce şi prin încetinirea majorărilor salariale?

La şedinţa conducerii PSD, de la Neptun, printre amnistii, protocoale, Iohannis nu mai trebuie să mai fie preşedintele României, scandalul Gabriela Firea – Carmen Dan, Liviu Dragnea, liderul autoritar al partidului care a condus cel mai mult România, a anunţat noi termeni, noi planuri de autostrăzi, noi modele de business, de investiţii publice – celebrele parteneriate public-privat (în România nu s-a făcut niciun proiect de acest gen până acum), noi proiecte de dezvoltare regională, etc.

Aproape la fiecare conferinţă de presă, foarte serioasă, pe care o susţine Liviu Dragnea (niciun alt lider politic din România nu este în stare să susţină conferinţele de presă aşa cum le ţine liderul PSD şi să răspundă la toate întrebările), se anunţă planuri şi termene precise.

Problema e că de la o conferinţă la alta, de la o şedinţă de guvern la alta, până se fac autostrăzile, sau celelalte proiecte publice anunţate, într-o săptămână pleacă din ţară 4.200 de români, cei mai mulţi din zonele tradiţionale ale PSD.

Vestea proastă este că peste 10-20 de ani numărul de pensionari va creşte din nou, ies decreţeii, Dragnea, Iohannis, Dăncilă, Tudose, Carmen Dan, Florin Iordache şi Petre Daea vor aştepta lunar pensia, dar România nu va mai avea cu cine să crească numărul de salariaţi.

Articol integral, aici: www.zf.ro

Citește și