Datini și obiceiuri în luna lui Brumar

Ziua Morților sau Luminația, se sărbătorește pe data de 1 noiembrie, mai ales în Transilvania, Banat și Maramureș. În cimitirele din aceste zone, mii de oameni se adună, cu mic cu mare, pentru a vărsa o lacrimă şi a spune o rugăciune în speranţa că, cei pe care i-au iubit „vor fi aşezaţi într-un loc luminat şi cu verdeaţă”. În fiecare an, după o tradiţie despre care specialiştii etnologi spun că a fost împrumutată de la Biserica Catolică care sărbătoreşte pe 1 noiembrie Ziua Tuturor Sfinţilor, zeci de mii de oameni iau cu asalt cimitirele. Tradiţia spune că dacă un mormânt rămâne neîngrijit, fără flori şi fără o lumânare la căpătâi, atunci cei îngropaţi nu îşi vor găsi odihna veşnică. Se știe că în aceste zone, cultul morților e foarte important. An de an, în prima zi de Brumar, localnicii aprind lumânări în cimitire și dau de pomană săracilor, conform credinței solide pe care o au cum că, în noaptea Luminației sufletele celor plecați se întorc în mijlocul celor dragi. Valoarea unui om constă nu doar în importanța pe care o dă vieții, ci și a respectului față de memoria celor care nu mai sunt. Astfel că, înainte de 1 noiembrie, în cimitire se smulg buruienile, se mătură, se spală crucea, gunoaiele strânse se aruncă în locuri special amenajate. Pe mormintele curățate se pun lumânări și flori, și fiecare se roagă pentru sufletele celor plecați. În seara de 1 noiembrie, cimitirele sunt luminate, iluminate. În timp, acest obicei al cinstirii celor trecuți în neființă a fost adoptat de toți românii, fiind o sărbătoare care adună în jurul mormintelor zeci de mii de credincioși. Oamenii întotdeauna dau de pomană de Ziua Morților, mai ales celor care au nevoie. Ceea ce rămâne în urma lor, sunt doar candelele care ard în noapte şi care aduc lumina în întuneric.

Sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil

Celebrată pe 8 noiembrie în fiecare an în calendarul ortodox, sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil adună în fiecare an peste cinci mii de pelerini la hramul Mănăstirii Petru Vodă din Nemţ şi deschide an de an târguri tradiţionale peste tot în ţară, cu programe artistice, dansuri populare şi bunătăţi autohtone.

Religie şi tradiţii

Reprezentări mitice în calendarul popular, arhanghelii Mihail si Gavriil sunt, conform credinţei religioase, cei care care conduc cetele de îngeri şi călăuzesc sufletele oamenilor spre rai. Reprezentaţi iconografic cu aripi şi săbii în mână, arahanghelii sunt consideraţi patroni ai caselor şi gospodăriilor, iar sfântul Gavriil cu precădere este ocrotitorul femeilor şi al copiilor. În viziunea biblică, el este cel care o anunţă pe fecioara Maria de întruparea lui Iisus, de aceea este perceput în popor ca un înger ce vesteşte minuni, crinul sau călimara şi pana cu care este înfăţişat în icoane fiind simboluri ale rolului său de mesager. La rândul său, arhanghelul Mihail este investit să lupte împotriva diavolului, fiindu-i încredinţată misiunea de a păstra cheile raiului. Bătrânii de la ţară şi astăzi sunt convinşi că arhanghelul Mihail este cel care stă la căpătâiul omului atunci când se află pe patul de moarte. Potrivit lor, dacă persoana suferindă se va vindeca, arhanghelul Mihail va sta la picioarele acesteia, dar dacă se aşează la creştetul ei, înseamnă că momentul morţii a sosit cu adevărat.

Sărbătoarea Sfântul Andrei

Deși nu mai sunt atât de respectate în zilele noastre, datinile și obiceiurile românești au fost cele care au făcut ca numele României să fie cunoscut în lumea întreagă. Pe 30 noiembrie este Sfântul Andrei, sărbătoare sfântă celebrată în toată lumea. La români acestă sărbătoare are o semnificație aparte, Sfântul Andrei fiind ocrotitorul României. Mulți dintre noi respectăm tradițiile acestei sărbători, dar puțini cunosc semnificațiile, istoricul sau legenda. Sfântul Andrei este cel care a botezat primii creștini pe teritoriul țării noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor. Originar din Betsaida, înainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. El s-a hotărât să-l urmeze pe Iisus Hristos și a devenit „cel întâi chemat”, după cum aflăm din scripturile bisericii. După Invierea lui Iisus și coborârea Spiritului Sfânt (Rusaliile), apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți care unde se va duce pentru propăvăduirea credinței creștine. Ținutul Scytia, adică Dobrogea, i-a revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabilește în Peloponezul grecesc, în orașul Patras, lângă Corint în județul Constanța, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe 30 noiembrie în anul 60 în timpul Imparatului Nero. Sursele bisericești vorbesc despre faptul că Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei” și care se regăsește pe steagul Scoției.

Tradițiile sărbătorii Sfântului Andrei la români

Peste tot în lume există datini și obiceiuri populare, însă niciunde tradițiile nu cunosc „fastul” și semnificațiile celor românești. Legendele spun că, în noaptea Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele și gospodăriile. Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământești. De aici tradiția că de Sfântul Andrei se dezleagă secrete, se găsesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfășoară la miezul nopții, în cimitir, cu apă sfințită, lumânări, un vas nou cu gura largă și câțiva bănuți de argint care se pun pe un mormânt părăsit. După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor. Tradițiile de Sfântul Andrei sunt variate și multiple, poate nicio altă sărbătoare nu este așa plină de simboluri ca aceasta. Legendele din Bucovina spun că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep să vorbească și își mișcă gâturile înțepenite. Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi acesta se va transforma în vârcolac. De Sfântul Andrei femeile întorc oalele și cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenușa caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură, sau împrăștie prin curte bucăți de pâine pe care strigoii să le mănânce și să nu mai între în casă. Ca să se apere de vârcolaci atârnă șiruri de usturoi la intrare și lasă candela aprinsă (în unele zone există obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile ușilor și ferestrelor). Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasmă în apă. În trecut exista „descantecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fața grajdului. El era dezgropat la primăvară, de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece. Sărbătoarea Sfântului Andrei este și prevestitoarea ursitului pentre fetele tinere nemăritate. Se spune că un fir de busuioc așezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului. În alte părți se folosește metoda „făcutului cu ulcica”: singură în fața sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantație ea rotește ușor vasul și atrage atenția celui iubit. Un alt obicei pentru a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apa neîncepută în care aruncă o verighetă sfințită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se așează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână și privește intens în oglida din față. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă imaginea viitorului soț. De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiția spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei și se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolțit, luni favorabile pentru recoltă. La fel se face și cu grâul care este pus la încolțit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos și înalt se spune că va avea un an bun cu bani și sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin și cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea. Pentru a fi apărați de spiritele malefice, oamenii mănâncă în Ajun de Sf.Andrei foarte mult usturoi, atârnă căpățâni de usturoi la uși și ferestre, dintr-o pastă de usturoi fac semnul crucii pe tocul ușilor și al ferestrelor. Pentru a fi feriți copiii de aceste spirite, de a îndepărta farmecele și vrăjile care au fost direcționate spre ei, mamele pun un cățel de usturoi la copii pe frunte. În diferite regiuni de pe glob, există credința că se poate dezvălui unei femei nemăritate viitorul ursit, astfel este deja o tradiție ca ele să se roage la Sf. Andrei pentru un soț. Își pun o dorință și caută sau așteaptă un semn că rugăciunile le-au fost auzite. Exemple de indicii sunt nenumărate:

  • Se curăță un măr întreg, dar fără a rupe coaja. Se aruncă coaja peste umăr. Dacă coaja a format o literă, aceasta ar putea sugera numele viitorului soț.
  • Se pune busuioc sub pernă, să viseaze viitorul soț.
  • Purtarea de usturoi în jurul taliei, va aduce pețitori.
  • Se pun 41 de boabe de grâu sub pernă. Dacă visează că cineva vrea să le fure boabele, înseamnă că în următorul an le este destinat să se căsătorească.
  • Se ia o lumânare de la Paști și la miezul nopții se aprinde. Se merge la o fântână și, în timp ce se roagă la Sf.Andrei, îi solicita acestuia să îi permită să vadă imaginea ursitului în reflecțiile apei.
  • Se pregătesc bucăți de hârtie, pe care sunt scrise nume de bărbați, se pun într-un vas, în care se toarnă apă și se pune o lumânare plutitoare aprinsă. Prima hârtie care este arsă, indică numele ursitului.
  • Când se întunecă, după lăsarea amurgului, se ascultă câinele care latră. Se spune că, din aceea direcție viitorul soț va veni.

Fiecare tradiție are farmecul ei, însă sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele mai însemnate ca simboluri pentru români. Dacă aveți posibilitatea de a vă afla la țară de Sfântul Andrei, nu ratați șansa de a asista la tradițiile și obiceiurile acestei zile. Și nu uitați de grâul pus la încolțit pe 30 noiembrie! Cu această sărbătoare se inaugurează perioada Crăciunului. Deși importanța acestei zile este de natură religioasă, reprezintă și o ancestrală tradiție păgână. Tradiția păgână și moștenirea păstrată de-a lungul mai multor generații, a vechilor credințe, datini, ritualuri, parțial transformată și integrată în creștinism. Sf. Andrei, este patronul spiritual al României, Greciei, Rusiei, Scoției, și al armatei, marinarilor, pescarilor, artiștilor, femeilor necăsătorite și al celor care vor să devină mame. Mai este și patron al lupilor, dar protector al oamenilor, oriunde s-ar afla aceștia acasă sau la drum. Numele Andrei, derivă din greacă: Andreia, ce semnifică bărbăția sau vitejia. În această zi de sărbătoare se creează conexiuni puternice cu un număr mare de oameni, de culturi și nații diferite. La mulți ani tuturor celor care poartă numele Sf. Andrei și a Sfinţilor Mihail şi Gavriil.

Un material realizat de Tiberiu Grădiștean – Timișoara

 

 

Citește și