Dan Caragea: Mic îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație

Dan-Caragea

Mic îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație

Dificultăți morfologice

Substantivul I

Începând cu articolul de azi voi cerceta dificultățile de natură gramaticală sau, mai precis spus, morfologică. Am să le discut, pentru comoditate, dar și din considerente pedagogice, în funcție de părțile de vorbire.

SUBSTANTIVUL

  1. S-au eliminat unele forme sau variante, recomandându-se o singură formă-tip: acciză, nu acciz; astm, nu astmă; carafă, nu garafă; chermeză, nu chermesă; chimioterapie, nu chemoterapie; container, nu conteiner; crenvurst, nu crenvurşt; fiică, nu fiică; israelian, nu izraelian; lebărvurst, nu lebervurşt; luminator, nu luminător; machieur, nu machior; machieuză, nu machieză; maseur, nu masor; maseuză, nu maseză; marfar, nu mărfar; magazioner, nu magaziner; mesadă, nu misadă; pricomigdală, nu picromigdală; zilier, nu ziler (cf. Ioana Vintilă-Rădulescu, Ce e nou în DOOM, Internet)

Desigur, formele nerecomandate vor fi reținute de dicționar ca forme istorice.

  1. S-au admis, atât la cuvinte vechi, cât şi la cuvinte mai noi, unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală, becisnic / bicisnic, cearşaf / cearceaf, chimioluminiscenţă / chimioluminescenţă, corijent / corigent, delco / delcou, fierăstrău / ferăstrău, filosof / filozof, muschetar / muşchetar, pieptăn / pieptene, polologhie / poliloghie, tumoare / tumoră. (cf. Ioana Vintilă-Rădulescu, Ce e nou în DOOM, Internet)

DEX-ul, 2009, optează pentru următoarele forme-tip: astereală, becisnic, cearşaf, chimioluminiscenţă, corigent, delco, fierăstrău, filosof, muschetar, pieptăn, poliloghie, tumoare.

Chimioluminiscenţă și fierăstrău au mai multe variante, după DEX:

CHIMIOLUMINISCÉNȚĂ s. f. Luminescență produsă în timpul unei reacții chimice. [Var.: chemoluminescénță, chimioluminescénță, chimiluminiscénță, chemoluminiscénță1 s. f. ]. – Din fr. chimiluminescence.

FIERĂSTRẮU, fierăstraie, s. n. 1. Unealtă sau mașină-unealtă prevăzută cu o lamă, o bandă sau un disc de oțel (cu dinți ascuțiți), pusă în mișcare manual sau pe cale mecanică și folosită pentru tăiatul unor materiale (lemne, metale etc.). 2. Instrument muzical alcătuit dintr-o lamă de metal care se freacă cu un arcuș pentru a emite sunete. [Var.: (1) ferăstrắu, ferestrắu, herăstrắu s. n.] – Firiz + suf. -ău (prin apropiere de fier).

Vom cerceta acum unele dificultăți care țin de genul formelor-tip.

  1. Se admit ca variante libere: basc / bască, colind / colindă.

Prima pereche, basc / bască, este în variație liberă pentru sensul de „beretă”. DEX-ul din 2009 reține ca formă-tip, contrar ediției din 1998:

BASC2, bascuri, s. n. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: báscă (pl. băști) s. f.] – Din fr. [beret] basque.

În franceză, béret, ca și bonnet, este un substantiv masculin:

„Ce bonnet rouge n’est ni le béret basque ni le béret gascon, c’est un bonnet qui ressemble à un bas dont le pied chausserait la tête et dont la jambe pend sur l’épaule.”, BARBEY D’AUREVILLY, 4e memorandum, 1858, p. 95.

În română însă toate aceste acoperăminte de cap au devenit feminine: beretă, (beretă) bască, bonetă, prin urmare bască este varianta care se va impune.

În ceea ce privește colind/colindă, forma cea mai răspândită este cea de plural, colinde. La singular, forma tradițională, etimologică, este colindă, s.f. Ulterior, s-a format colind, s.n., omonim cu verbul la persoana I, indicativ prezent. Folosirea precumpănitoare a pluralului nu permite încă o preferință clară pentru una din formele de singular, deși, din perspectiva frecvenței, colind, s.n. este forma mai utilizată.

  1. Se restrâng la un singur gen: astru (masculin, pl. aștri), clește (masculin, pl. clești), foarfecă (feminin, pl. foarfeci).

Prin urmare, norma nu mai admite: s.n. astru, pl. astre; s.n. clește, pl. clește; s.m. foarfec, pl. foarfeci sau s.n. foarfece, pl. foarfece. Această restrângere nu poate elimina din dicționar formele mai sus enumerate, ca variante, întrucât aparțin tradiției literare:

„O rază înmuiată în cerurile-albastre,

Ce-n cale adunase tot focul de prin astre,

Și care-n cimitirul, cuprins încet de seară,

Căzuse luminoasă pe chipul meu de ceară.” (Al. Macedonski, Noaptea de noiembrie)

„Dar arătarea albă se topi iarăși, și întunericul îi strânse iar în brațe, ca niște clește reci.” (L. Rebreanu, Pădurea spânzuraților)

„Noaptea nu era decât o zi mai ușoară, mai pură, mai albastră, în care umbrele de cerneală ale copacilor, tăiate de un foarfece exact, se lipeau pe fășia albă a șoselei.” (Paul Zarifopol, Popi)

  1. Mass-media și media sunt considerate acum substantive feminine, la singular. Anterior erau neutre, la plural (după lat. medium, media). Este vorba de cuvinte englezești, dar calea de pătrundere nu ne este clară, așa cum se întâmplă cu cuvintele internaționale.

„Aceste idealuri nici nu au fost aduse la cunoștința opiniei publice românești de către mass-media centrală, decât parțial și confuz.” (Proclamația de la Timișoara)

  1. Alternanța o accentuat / oa, care diferențiază formele masculine de cele feminine, nu afectează neologismele, numele de profesii: astrolog / astrologă (nu astroloagă); filolog / filologă (filoloagă); pedagog / pedagogă (nu pedagoagă).

O a doua serie de dificultăți ține de formarea pluralului.

  1. Unele substantive feminine și neutre pot avea mai multe forme de plural, dar numai una este admisă: (feminine) autostradă, autostrăzi, nu autostrade; coală, pl. coli, nu coale; gagică, pl. gagici (nu gagice); monedă, pl. monede (nu monezi); poiană, pl. poieni (nu poiene); remarcă, pl. remarci (nu remarce); țărancă, pl. țărănci (nu țărance); țigancă, pl. țigănci (nu țigance); (neutre) aeroport, pl. aeroporturi, nu aeropoarte; chibrit, pl. chibrituri, nu chibrite; pârâu, pl. pâraie, nu pâraie, pârăuri; seminar, pl. seminare (nu seminarii).

DEX-ul va trebui să înregistreze variantele istorice: monezi, poiene, remarce etc.

„Cunoaștem destule monezi vechi, și în săpăturile care se fac ici și colo se mai găsesc comori.” (N. Iorga, Istoria românilor prin călători)

În ceea ce privește formele de plural seminare și seminarii, vom spune că DEX, 2009, preferă forma seminarii. Se pare că există și o tendință de specializare pe baza unei variații mai vechi: seminare („lecții practice”) și seminarii („instituții de învățământ teologic”).

„Profesorii au săli de seminare, și trebuie multe pentru o mie două sute de învățători, la cari se adaugă încă vre-o mie de auxiliari, luați din mijlocul „graduaților”, studenți încă, dar totuși „teachers” (explic pentru șase din ei „Sintesa” mea).” (N. Iorga, America și românii din America)

„A da o asemenea specialitate grea, mai grea decât credeți, în mâna seminariilor preoțești, va să zică a le impune o sarcină ce nu o pot lua asupră-le.” (T. Maiorescu, Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873)

(va continua)

Dan Caragea – Critic literar – Portugalia

 

Citește și