Dan Caragea: Limba noastră cea de toate zilele – „Sărăcirea limbii și ruinarea gândirii”

Vom continua cu a doua parte din Dicționarul Urban. Acest dicționar online, mult mai modest decât cel original englez, ne înlesnește accesul la sensuri greu de descifrat altfel. În mare parte, disproporția se explică prin faptul că tinerii de azi se exprimă într-o limbă amestecată cu cuvinte și expresii în engleză, iar fenomenul este extins. Ca și în prima parte, am operat unele modificări și am căutat să atestăm pe cât posibil termenii glosați.

holoanghăr; holangăr; holonger; olangher; olangăr

Muncitor necalificat; salahor. Din germ. Handlanger – „pălmaș”. Cuvântul este tratat în DEX.

„Când eram mic, lucram pe șantier holongher, și mergeam cu bicicleta la muncă, îmi amintesc că aveam un Pegas, apoi un Tohan, deci probabil mergeam cu bicicleta cu mult înaintea voastră.” https://www.stiridecluj.ro/social/campanie-pentru-a-i-mobiliza-pe-clujeni-sa-mearga-la-serviciu-pe-bicicleta-vezi-cum-poti-participa

j(e)alat, -ți

Polițist. Sinonim: gabor, curcan. Se folosește de obicei la plural. Provine din „gealat”, care are sensul de om voinic, zdravăn (și violent), după DEX. Este de origine turcă.

jder

Organul genital femeiesc neepilat. De la sensul principal, ca metaforă.

jegos

Persoană lipsită de caracter; nesimțit, mincinos. Prin extensie, de la sensul principal. „Întrebat dacă a avut un schimb de replici cu Norica Nicolai și dacă a spus că atacul acesteia a fost «jegos», Antonescu a răspuns: «Da, dar a fost înăuntru».” Curentul, 27.06.2014

jenibil

Despre o situație deopotrivă jenantă și penibilă. Format din „jenant” și „penibil”. „Absolut jenibil modul în care o serie de aleși s-au milogit de colegii lor parlamentari să nu le ridice imunitatea.” DC News, 20.11.2014

jolidon

Jandarmerie. De la numele firmei Jolidon.

junghi

Obiect de calitate proastă sau aflat în stare deplorabilă. Sinonim: jaf. Prin extindere, de la sensul principal.

lachetă

Femeie care duce o viață desfrânată.

lănțar

Vidanjor. Apare înregistrat în MDA (2010), Dicționarul de argou (2007), însă cu alte sensuri. Derv. din lanț.

„Îl făcuseră lănțar. Adică? Îl trimiseseră, și el primise, să nu moară de foame, sau poate din aceeași trufie jubilatoare pe care o simțeam și eu acum, să tragă cu lanțul căldări de căcat din haznalele orașului.” (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, vol. II)

leuștean

Devize (dolari, euro). Se mai spune și pătrunjel. Format prin analogie cu culoarea verde a bancnotelor.

libelulă

Organul genital bărbătesc. Poate și prin asemănare fonică la final cu termenul vulgar.

lobodar

1. Persoană care stârnește disprețul. 2. Fumător de marijuana. Derv. din lobodă.

machitor

Alcoolic, bețiv. Deriv. Din machi, a se îmbăta. Verbul este înregistrat în MDA (2010) și în Dicționarul de argou (2007)

„Cuvântul machitor are un sens negativ în spațiul public și este înțeles de ce. Cei care beau mult, cei care sunt prieteni deosebiți cu băutura, cei care au dorința să se îmbete, să se facă «cometă», primesc în semn de distincție, această catalogare, ca fiind machitori.” https://preutescu.wordpress.com/tag/machitor/

mafoame

Persoană fără posibilități materiale; sărac. După personajul lui Eugen Barbu din „Groapa”. „L-am cunoscut pe celebrul personaj Mafoame, care a trăit în Rahova, nu în Cuțarida, cum a scris Eugen Barbu. Mafoame mergea cu mâinile la spate și nu deschidea nicio ușă.” https://www.bloguluotrava.ro/femeia-este-cea-mai-mare-minune-pe-care-a-lasat-o-dumnezeu-pe-pamant-ea-alege-ea-cheama-cucereste-si-domina/

mufarină

Figură, față. „Airbagul a sărit și i-a rupt mufarina mai rău decât ar fi încasat-o de la accident.” https://www.reno.ro/Accidente-page-364-t123209-s10890.html

nerd

Tocilar. Cuv. englez.

orfan

Persoană lipsită de inteligență; prostănac.

*

Aș încheia acest articol cu reflecțiile lui Christophe Clavé, președinte al EGMA S.A., profesor de strategie și gestiune. Textul se referă la limba franceză, dar se potrivește și limbii noastre, unde sunt pe cale de dispariție: perfectul simplu, mai mult ca perfectul, viitorul anterior, conjunctivul trecut, condiționalul trecut, atât în oralitate, cât și în scris…

„Sărăcirea limbii și ruinarea gândirii”

 „Dispariția treptată a timpurilor verbale (conjunctiv trecut, imperfect; forme compuse ale viitorului, participiul trecut…) dă naștere gândirii la prezent, limitate la momentan, incapabilă de proiecții în timp. Generalizarea tratării cu tu, dispariția majusculelor și a punctuației sunt toate lovituri fatale date subtilității exprimării. Ștergerea cuvântului «domnișoară» nu înseamnă doar să renunți la estetica unui cuvânt, ci și să promovezi ideea că între o fetiță și o femeie nu există nimic.

Mai puține cuvinte și mai puține verbe conjugate înseamnă mai puține capacități de a exprima emoțiile și mai puține posibilități de a elabora o gândire. Studiile au arătat că o parte a violenței în sfera publică și privată vine direct din incapacitatea de a exprima în cuvinte emoțiile. Fără cuvinte pentru a construi raționamente, gândirea complexă, dragă lui Edgar Morin, este împiedicată, devine imposibilă. Cu cât limba este mai săracă, cu atât există mai puțină gândire. Istoria este plină de exemple și multe texte, de la Georges Orwell, în 1984, la Ray Bradbury, în Fahrenheit 451, au relatat cum dictaturile tuturor obediențelor au împiedicat gândirea prin reducerea și îngustarea numărului și înțelesului cuvintelor.

Nu există o gândire critică fără a gândi. Și nu există gândire fără cuvinte. Cum să construiești o gândire ipotetico-deductivă fără să domini condiționalul? Cum să privești viitorul fără conjugare la viitor? Cum să deprinzi o temporalitate, o succesiune de elemente în timp, fie că sunt trecute sau viitoare, și durata lor relativă, fără un limbaj care să facă diferența dintre ceea ce ar fi putut fi, ce a fost, ce este, ce s-ar putea întâmpla și ce va fi după ce s-ar putea întâmpla? Dacă un strigăt de raliere s-ar auzi astăzi, ar fi cel îndreptat către părinți și profesori: faceți-vă copiii să vorbească, să citească și să scrie ─ pe elevii voștri, pe studenții voștri.

Învățați și practicați limbajul în cele mai variate forme, chiar dacă pare complicat, mai ales dacă este complicat. Pentru că în acest efort stă libertatea. Cei care explică de-a lungul timpului că ortografia ar trebui simplificată, care curăță limbajul de «defectele» sale, cei care desființează genurile, timpurile, nuanțele, tot ce creează complexitate, sunt groparii minții umane. Nu există libertate fără exigențe. Nu există frumusețe fără gândirea frumuseții.”

Autor: Dan Caragea

Dan Caragea este critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului „Frații Buzești” din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Treptat, eseurile și studiile sale și-au lărgit tematica, îndreptându-se spre lumea artei, literaturii, psihologiei și analizei automate a discursului. A publicat, începând cu anul 2011, în calitate de senior editor, cronici de limbă în publicația Occidentul Românesc din Spania. Din august 2019, redactor -șef .

Foto: living-legends-villas.com