Dan Caragea: Amarnicul discurs al doamnei Alina Mungiu-Pippidi

Doamna Alina Mungiu-Pippidi a publicat de curând pe blogul „România curată” un articol în contra „lumpendiasporei” și „mahalalei” românești din Occident. Articolul merită o analiză a discursului, fie și pentru nevoia de a înțelege de ce un astfel de text i-a ieșit autoarei… „curat murdar”.
„Iată că iese la iveală ce ştie oricine care ia o cursă low-cost…”, scrie doamna Alina Mungiu-Pippidi la începutul articolului său. Scena se petrece în avion, o cursă obișnuită spre Berlin. Urcăm la mii de metri pentru a observa un eșantion de pasageri români, numiți prin generalizare „populație” care dă de furcă însoțitoarelor de bord, „fetele teutone”, cum scrie autoarea.
Veți fi îngăduitori mai întâi în privința alegerii epitetului. „Teuton” nu este doar sinonim cu „german”, ci se referă, în primul rând, la un ordin de călugări-cavaleri care au luptat împotriva păgânilor. „Fetele teutone” duc și ele o cruciadă aeriană cu „populația… de români”, o populație prost plătită și needucată, cum ne spune autoarea.
Dacă „populația” (ce nefericit termen!) este prost plătită, nu e vina ei, ci a „exploatatorilor” (îngăduiți-mi să reiau limbajul marxist) germani; dacă „populația e prost educată”, de asemenea, nu poate fi vina ei, ci a societății care a educat-o. Migrarea românilor este un fenomen de o magnitudine incontestabilă și nu poate fi îngăduit nimănui să confunde câteva exemplare rebele cu „populația”. Mai mult, vă asigur că orice însoțitoare de bord vă poate spune povești cu pasageri rebeli de toate neamurile.
„Populația” noastră, spune autoarea (martoră, din scaunul său), „calcă toate regulile, se preface că nu pricepe ce i se spune, se aşează unde nu are voie şi face mai mult zgomot decît tot terminalul la un loc.” Vă asigur, dragii mei, după ce am consultat însoțitoarele pe care le cunosc, inclusiv pe cele de la Ryanair (cea mai mare companie aeriană europeană), că dacă „populația” ar „călca toate regulile” ș.c.l., avionul nu și-ar putea lua zborul.
Că astfel de incidente se petrec, nu contest. Dar oare numai românii care muncesc în străinătate să fie needucați? Nici pe departe! Eu mi-aș dori, bunăoară, ca măcar guvernanții noștri să aibă o educație desăvârșită, dar nu e deloc așa. De curând, consilierele doamnei Viorica Dăncilă care au însoțit-o în vizită în Portugalia, au scos și ele pe gură în aeroport, la întoarcere (au fost probleme cu zborurile), cam ce se aude pe cursa București-Berlin, doar că aceste „vlăstare” politice nu ar putea intra în „populația” descrisă de doamna Alina Mungiu-Pippidi, pentru că nu sunt lumpen.
Marxismul a lansat termenul „lumpenproletariat”. Este vorba, pentru cine nu știe, despre „proletariatul decăzut și disprețuit”, căci lumpen însemnă „zdreanță”. Această segregare a permis marxiștilor să aleagă grâul de neghină. În puritatea sa revoluționară, proletariatul trebuia „curățat” de cei ce moral sau social erau considerați decăzuți și irecuperabili, chiar dacă trudeau la fel pentru a-și câștiga pâinea. În triumfătoarea revoluție bolșevico-leninistă ne se puteau imagina bețivi, curvari, scelerați, criminali. Proletariatul e un concept abil igienizat și demn de a instaura dictatura.
Doamna Alina Mungiu-Pippidi introduce în limbă și în sociologia noastră un termen nou: lumpendiaspora (pentru istoria limbii, vezi A debate between Professor David Shneer and Professor Gil Troy in anticipation of their appearance at Limmud Conference 28th December 2008 — 1st January 2009). Nu cred că mai este nevoie să subliniez scârba pe care i-o provoacă doamnei Mungiu-Pippidi această „populație” degradată. Ea se află în vârful comunităților precare și needucate din Europa, ni se spune. Dar oare ce au făcut guvernele pentru ca milioanele de români să nu ia drumul bejaniei? Iar dacă unii trăiesc din vânzarea unor rable, este acesta un lucru de condamnat? Sau toți ar trebui să fie profesori universitari care să lase cu gura căscată lume academică europeană!
Da, este cu adevărat cutremurător să aflăm că „lumpendiaspora noastră e cauza directă a votului populist şi de extremă dreaptă din mai multe ţări europene”. Mărturisesc că nu am auzit acest lucru spus sau scris în niciun comentariu politic pe tema revirimentului partidelor de extremă dreaptă. A atribui românilor protagonismul este o afirmație gravă și nefondată. Îmi dau însă seamă că autoarea are nevoie să diabolizeze „zdrențele” Europei, să le retragă vocea, chipul, dacă se poate.
Deasupra stratului mizer și mizerabil de care am pomenit se află un altul, „cu ceva mai mult cheag, cu un venit minim în ţara de reşedinţă, care îşi face viaţa pe Facebook colportînd orice, plăteşte zero taxe în ţară şi minime dincolo, dar vara dă peste cap orarul la ghişee prelungindu-şi permisele de conducere sau paşapoartele, înainte de a pleca cu portbagajele pline de zacuscă la muncă în Occident.”
Dacă acești oameni și-ar face viața pe Facebook, nu înțeleg de unde le vin banii de trai și de cheag! Până acum nu am auzit ca cineva să ia la rost câteva milioane de oameni, conaționali, pentru că stau pe Facebook. Și domnul președinte al Republicii, și doamna prim-ministru stau pe Facebook. Să înțelegem că „prostimea” nu are acest drept? Sigur că nu are, devreme ce nu citește „Răcnetul Carpaților”! Totodată comite și delictul capital: „colportează”, adică răspândește zvonuri false despre PSD. Aici îmi trag puțin răsuflarea. Oare discursurile politice, campaniile electorale, publicitatea în genere etc. nu colportează și ele? Dintotdeauna oamenii au vorbit între ei, iar mentalul colectiv al națiilor este format din adevăruri și neadevăruri, din plăsmuiri de tot felul etc. Pe aici prin Occident, încă nu ne-a tras nimeni de urechi când ceva nu ne place. Oare de ce? Pentru că nu este etic și politic corect. Din păcate, doamna Alina Mungiu-Pippidi pare departe de a fi înțeles ce însemnă toleranța democratică.
Acum vine o frază încurcată căreia nu îi găsesc subiectul: „Ceva mai norocoasă, nu e totuşi mai bine educată nu ca număr de ani de şcoală, ci ca bun simţ elementar – destul să vezi cum arată o coadă de români la un low cost pe orice aeroport din Europa, ca să devii brusc culturalist [oare ce o dori să spună?], – arată precum coada de turci sau ruşi [s. n.], nu ca elveţienii sau olandezii, orice am face.” Bănuiesc că lumea care pleacă „cu portbagajele pline de zacuscă” este mai norocoasă, dar la fel de „prost educată”. Și să vă fie limpede! Nici la coadă nu știm să stăm. Ani de ceva școală au români, dar nu au din păcate „bun simţ elementar”, ca elvețienii și olandezii, iar vina este limpede: „Eşecul e al familiei, al celor şapte ani de acasă, a[l] unei culturi a îndreptăţirii care a prins cu libertatea căpătată în 1989, fără a fi însoţită de o cultură a datoriei, a autocontrolului, a ceea ce face civilizaţia.” Doamna Alina Mungiu-Pippidi face praf câteva milioane, dar scrie greșit: eșecul nu poate fi al „celor șapte ani de acasă”, ci al lipsei acestora. Restul mai trecem cu vederea („cultură a îndreptățirii”, lipsa de civilizație). Oricum, abil, singura vinovată e familia, nu și școala sau societatea. Astfel, „populația” poate fi în continuare disprețuită pentru că doar ea, din tată în fiu, e responsabilă pentru că a ajuns o „zdreanța” care bântuie Occidentul. „Ca atare, am transferat în străinătate o considerabilă parte din mahalaua noastră…” Ce curată arată acum România după acest transfer! Nu intră oare acest comentariu repulsiv în contradicție cu dreptul la libera circulație a persoanelor, cu drepturile omului? Eu înțeleg că „gunoiul” trebuia ținut în ogradă, dar ce să facem dacă până acum niciun guvern nu a trecut la o selecție atentă a celor care au voie să treacă granița! Vine poate și asta! Personal regăsesc aici gândirea comunistoidă, antidemocratică, antiumanistă și care ar putea deveni curentul ideologic adoptat de guvernanții cu tendințe autoritare.
Se vorbește apoi de „manipularea ordinară a acestei mase jalnice” și acum subliniez „cert parte din identitatea noastră naţională centenară, dar partea pe care aş prefera să o uităm”. Prin urmare, deși jalnică, lumpendiaspora este manipulată „de către nişte operatori ordinari din politică, servicii şi mass media aferentă”. Deci: arhitecții de politici publice, serviciile secrete și mass media controlată de acestea. Scopul lor? Aceste forțe urmăresc: „prostirea sistematică a opiniei publice şi izolarea deliberată a oricăror voci care îndeamnă la calm, raţiune, bună cuviinţă în relaţie cu adversarul politic şi obiectivitate.” Doamna Alina Mungiu-Pippidi ne avertizează „de mult”, dar nimeni nu aude, conform unei binecunoscutei lamentări paranoide. Cred că niciunui comentator nu i-a scăpat îndemnul „la calm, raţiune”, sintagma consacrată de Ion Iliescu.
„În schimb, scrie autoarea, toţi rezistenţii s-au dat pe faţă urlînd că e dreptul lumpenului să fie lumpen şi al mahalalei să fie mahala; sub dictatura lui Dracnea [sic!], dreptul la vulgaritate, la înjurătură şi la prostie e garantat şi organele să nu îi stea în cale.” Aici pare construcția aceea buclucașă a doamnei Viorica Dăncilă cu binele făcut de PSD. Autoarea vrea să-i înfiereze pe „rezistenți”, dar exprimarea iese cumva pe dos. Gura păcătosului…
Și mai dăm peste o frază care șchiopătă gramatical, la final: „Cine crede că libertatea de opinie este de nivelul „Muie PSD” nu ne reprezintă pe cei care au luptat decenii să civilizăm PSD [s. n.] şi să construim alternativa la el, şi nici pe noi, cei care suntem în diaspora egalii occidentalilor, sau mai buni când putem, nu adunăm resturile de la masa lor ca să ne grozăvim în ţară cu maşini la mîna a doua cu numere teribiliste.” Aici avem de-a face cu un anacolut, mai simplu, un dezacord lamentabil. Ori scriem „nu ne reprezintă pe noi cei care am luptat…”, ori „nu îi reprezintă pe cei care au luptat”. „Zacusca” lingvistică de mai sus ne arară că și doamna Alina Mungiu-Pippidi nu prea mânuiește bine limba cea curată.
Nici următoarea apostrofare nu este corectă gramatical: „Băcăuani, voi aţi văzut pe cine aţi trimis alternativa la partidele tradiţionale corupte?” „A trimite alternativă” nu este o exprimare semantic corectă. Pot trimite pe cineva în locul altcuiva sau pot alege între două persoane, căci aceasta însemnă alternativa.
Și acum despre pudibonderia doamnei Alina Mungiu-Pippidi. Deși i-a sărit țandăra cât să scrie înverșunatul articol, aflăm că ea nu știe ce vrea să zică „muie PSD” (în argou: felație, după Micul dicționar academic, 2010). Autoarea scrie textual: „…sloganul «Muie PSD» (whatever that means, eu îl găsesc mai degrabă incomprehensibil, dar numai pentru că nu am crescut la mahala, probabil)” Că doamna Alina Mungiu-Pippidi nu prea găsește cuvintele în română se vede din tot articolul presărat cu anglicisme nenecesare. Dar să te revolți împotriva unui lucru „incomprehensibil” lingvistic și mintal e grav. Muie e „incomprehensibil” pentru că este un tabu, e limbajul decăzut al diasporei: doamna nu a crescut la „mahala”, iar asta trebui spus și, desigur, e adevărat.
Tot atât de adevărat însă este și faptul că superioritatea disprețuitoare afișată arată că mahalaua s-a mutat însă în mintea Domniei Sale. Și o scriu cu nespusă mâhnire: doamna Alina Mungiu-Pippidi nu gândește democratic. Este posibil însă ca în curând să se erijeze în vocea „cultă” și „curată” a ideologiei PSD, atât de condamnată în Occidentul pe care doamna îi tot vizitează, dar fără niciun beneficiu public.

Autor: Dan Caragea

Citește și