Dacă politică nu e, nimic nu e: Sărmana doamnă Hillary Clinton

120
Tudor Petruț: Dacă politică nu e, nimic nu e – Sărmana doamnă Hillary Clinton

Am citit în sfârșit cele două memorii date publicității de către republicanii și democrații din Camera Reprezentanților a Congresului american. Amândouă spun același lucru, numai că se încurcă la proporționalitate. Republicanii atestă că Departamentul de Justiție și FBI au abuzat oleacă, pe când democrații susțin că au abuzat doar o țară. Deci nimeni nu minte de îngheață apele. Pentru că apele îngheață la Washington din cauza încălzirii globale care afectează climatul mondial, inclusiv climatul socio-politic de la vârf. Ceea ce ambele memorii menționează este faptul că cineva, undeva, împins de la spate de către altcineva, a folosit un dosar plin de fabulații despre actualul președinte republican Donald Trump pentru care au plătit democrații și campania electorală a fostei candidate Hillary Clinton.

Acest dosar compus de către un spion britanic a fost parte din documentația prezentată în fața unui tribunal în scopul obținerii unui mandat de culegere de informații. Împotriva unui colaborator al candidatului republican la președenție. Republicanii spun că acest dosar măsluit a fost hotărâtor în acordarea mandatului de supraveghere, în vreme ce democrații consideră că dosarul ce conține câteva exagerări a fost doar o mică părticică neimportantă în același caz. Concluzia este că, indiferent de procentul exact matematic prin care dosarul buclucaș a influențat hotărârea judecătorească, un document plătit de membri unui partid a fost folosit pentru supravegherea membrilor celuilalt partid în timpul unei campanii electorale.

Și acest fapt este interpretat diferit în media americană. Pentru Fox News, susținători ai președintelui Trump, este dovada de necontestat a unui scandal politic fără precedent. Pentru CNN, care a devenit trâmbița la modă a mișcării de stânga americane, întâmplarea nu are nici o valoare politică sau morală, ci este doar o dovadă că instituțiile statului și serviciile își fac datoria (atâta vreme cât demonstrează că domnul Trump și echipa lui sunt vinovați de ceva, cât de mic).

Procurorul special Robert Mueller – care este din familie de origine prusacă – este, de fapt, arbitrul acestor ciocniri între partide și ideologiile lor. Făcându-și datoria cu imparțialitate, domnul Mueller a dat publicității o punere sub acuzare a mai multor tovarăși rusnaci și câteva instituții rusești. Dovedind că frații noștri de la răsărit și-au băgat nasul în alegerile americane. Că au furat informații digitale ca-n codru, au băgat zâzanie între partide și între candidați, au publicat documente care n-ar fi trebuit să vadă lumina zilei. Tot acest efort pentru a ajuta candidaturile lui Donald Trump și Bernie Sanders, împotriva sărmanei doamne Hillary Clinton pe care rușii n-o plac sub nici o formă, și a cărei președenție (meritată) ar fi pus în pericol existențial imperiul post-sovietic cu tovarășul Vladimir Putin cu tot.

Astfel ajungem la miezul problemei. Se pare că Donald Trump și colaboratorii lui n-au avut nici o înțelegere secretă cu rușii, deci probabil că actualul președinte nu este o marionetă rusească pe care rușii au pus-o în Casa Albă împotriva voinței poporului care și-a dorit-o din suflet pe sărmana Hillary. Din toată această cacialma juridică un singur lucru reiese clar: doamna Clinton este o mare victimă care a suferit din cauza injustei istorice cauzate de spionii, propagandiștii și hackerii ruși. Deci prejudiciata și abandonata, Hillary Clinton merita să fie lăsată în pace. Să nu mai fie hărțuită de amintirile unui caz legat de un server personal prin care se scurgeau secrete de stat. Să nu i se mai amintească de jocurile de culise prin care practic l-a eliminat pe Bernie Sanders din orice competiție reală pentru câștigarea candidaturii democrate.

Chinuita Hillary merită să nu mai fie stingherită, ci încurajată să-și consume energiile în acțiunile de caritate ale multi-miliardarei sale fundații non-profit (în ale cărei conturi zac mulți bani rusești). Să mai scrie un rând de memorii ca să lumineze viețile atâtor domnișoare în căutare de exemple de urmat. Și dacă toată lumea înțelege victimizarea dânsei, atunci vom uita cu toții și de faptul că, la vremea respectivă când toate cele se întâmplau, în Casa Albă trona un alt șerif. Fostul șef al doamnei Hillary Clinton. Astfel că nici o speculație, conspirație, fabulație, sau – Doamne ferește! – vreo anchetă oficială să nu ajungă până la Barak Obama…

Autor: Tudor Petruț – Los Angeles (SUA)

Foto: emilyarts.com