Costin Tuchilă – Un moralist radiofonic

On oct. 2, 2015

FOTO: COSTIN TUCHILĂ

Un moralist radiofonic

„Costin Tuchilă este un moralist rafinat, are un condei sprinten, simţ de observaţie cât cuprinde și, mai ales, meritul de a-şi fi asumat riscul de a-şi tipări tabletele radiofonice. Inserate în rubrica „Matinal” de la Radio România Actualităţi, aceste tablete – moralizatoare, satirice, comentând o idee sau un fapt de viaţă, făcând portretul câte unui personaj adesea întâlnit printre noi – au o calitate remarcată într-un comentariu de Titus Vîjeu, coleg de radiofonie cu Costin Tuchilă. Constatând că, confratele său este „preocupat de relansarea unui gen nelipsit de dificultate, tableta radiofonică”, Titus Vîjeu continuă: „Dificultate impusă – în primul rând – de constrângeri temporale. Costin Tuchilă ştie că efortul concentrării asigură tensiunea ideatică şi eficienţa amintitei tablete. Căci, dupa cum spunea un jurnalist francez de radio, «dacă nu izbuteşti să spui în 90 de secunde esenţialul, urechea ascultătorului e tentată să treacă la urmărirea unui alt post». Cam acelaşi lucru se întâmplă şi cu textul scris cu litere de tipar, mai ales când se înscrie în specia tabletei.”

Adunându-şi tabletele în două cărţi, intitulate Punctul pe cuvânt, gazetarul de radio Costin Tuchilă şi-a asumat, cu bună ştiinţă, riscul de a supune judecăţii cititorului ceea ce, iniţial, ascultătorul reţinuse din vorbele zvârlite în eter. Un bun prilej de a constata temeinicia unui demers gazetăresc ce se învecinează cu literatura. În inevitabil concentratele sale tablete, Costin Tuchilă se dovedeşte un moralist atent şi un critic plin de simţul umorului, la adresa unor personaje şi situaţii luate din viaţă.

În Micul prieten, Omul modern sau Doi extremişti sunt schiţate, în tuşe tari, tipuri umane cu care ne întâlnim la tot pasul. În Două doamne sau La oglindă situaţiile de viaţă sunt caracteristice psihologiei feminine. Un cal de bătaie al autorului îl constituie ignoranţa unor pretinşi atoateştiutori. Îi întâlnim în tablete precum Specialistul sau Scriitor şi publicist. Observaţii subtile, deși par de la sine înţelese, face Costin Tuchilă în Modernul Caragiale şi în Caragiale cel ştiut pe de rost, demontând obiceiul celor care-l citează pe marele scriitor în loc să-l citească.

Dar ne oprim aici cu exemplele, din dorinţa de a vă lăsa plăcerea să-l descoperiţi singuri pe moralistul şi satiricul Costin Tuchilă, ale cărui texte făcute să înfrunte doar eterul, îşi dovedesc valabilitatea şi în transcrierea în pagina de carte.” Eugen Comarnescu – „Cronica Română”, 1 octombrie 2004

Costin Tuchilă invitat la un talk-show Realitatea Plus – 25/09/2015. Tema: teatrul radiofonic.

Costin Tuchilă: Născut la 8 octombrie 1954, în municipiul Ploieşti.
Studii: Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, specializarea limba română – limba portugheză, absolvită în 1978.
Realizator în cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune; realizator al site-urilor: Revista Teatrală Radio, Liber să spun, Centenar Caragiale.

Volume publicate:

Cetăţile poeziei, eseuri pe teme de literatură română contemporană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983;
Privirea şi cadrul, critică literară, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1988;
Punctul pe cuvânt, tablete pe teme morale şi sociale, vol. I, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2001;
Punctul pe cuvânt, vol. II, Bucureşti, Chimprest Publicity, 2003;
În căutarea capodoperei, studii şi eseuri pe teme muzicale, Editura Viitorul Românesc, 2002;
Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediţie critică de Costin Tuchilă şi Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006;
Vocaţia performanţei. Formaţiile Muzicale Radio, 1999–2008, ediţie alcătuită de Costin Tuchilă, Iaşi, Editura Ars Longa, 2008.

Clasicii dramaturgiei universale, volumul I, în colaborare cu Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010.

Tratat despre macaze, Iași, Editura Ars Longa, col. „Ridentem dicere verum”, 2011

Prefeţe şi postfeţe la antologiile de poezie: Constantin Abăluţă, Obiecte de tăcere(Cartea Românească, 1980); Cezar Ivănescu, Fragmente din Muzeon (Cartea Românească, 1982); George Alboiu, Câmpia Eternă (Cartea Românească, 1984), Ioanid Romanescu, Dilatarea timpului (BPT, 1993).

Prefeţe la volumele: Puşa Roth, Convorbiri comode, II, Bucureşti, Chimprest Publicity, 2003; Puşa Roth, Un dialog al timpului câştigat, convorbiri cu filosoful Christian Tămaş, Iaşi, Editura Ars Longa, 2006; Ion Tămaş, Sculptură, album, Iaşi, Editura Ars Longa, 2007; Bodgan George Rădulescu, Libertatea gunoaielor, poezii, Iaşi, Editura Ars Longa, 2006; Pavel Řezníček, Ameninţarea liftului, poezii, selecţie alcătuită de autor, traducere de Lidia-Veronica Našincová, Iaşi, Editura Ars Longa, 2009.

Mică istorie (foarte) urmuziană în vol. Puşa Roth, Şambelan la viezuri, fantezie dramatică într-un act după „Pagini bizare” de Urmuz, Ploieşti, Editura Premier, 2002.

Coordonatorul colecţiei „Summa cum laude” a Editurii Ars longa, Iaşi (îngrijire ediţie, biografie artistică, postfaţă). Au apărut până acum: Poezie de teatru. Puşa Roth în dialog cu Mircea Albulescu (2008), Căutător de destine. Puşa Roth în dialog cu Dorel Vişan (2008), Anotimpuri de teatru. Puşa Roth în dialog cu Lucia Mureşan (2009), Prezentul absent. Pușa Roth în dialog cu Dumitru Radu Popescu (2013).

Activitate publicistică în presă din 1975 până în prezent:

Aproximativ 3500 de cronici, studii, eseuri de critică literară, muzicală, dramatică, recenzii, articole pe probleme de învăţământ, reportaje, anchete, articole pe probleme sociale etc.
Rubrici permanente la: „Amfiteatru” (cronică literară, 1975–1979), „Viaţa studenţească”, „Luceafărul” (cronică literară, 1979–1986), „România literară” (cronică muzicală, articole de critică literară, 1980–1991), „Adevărul literar şi artistic” (cronică muzicală, 1990–1999), „Tineretul liber” (cronică muzicală, 1990–1991), „Momentul” (cronică muzicală, 1991 –1993), „România liberă” (cronică muzicală, 1990–1991, 1999–2001) „Formula AS” (cronică literară, publicistică), „Nine O’ Clock” (avancronică muzicală, interviuri etc., din 1993 până în prezent), „Cronica Română” (cronică muzicală, cronică literară, 2001–2006) „Renaşterea civilizaţiei rurale româneşti” (cronică muzicală), Agenţia Amos News (din 2008, rubrici permanente: Editorial, Istorii mai puţin ştiute; comentarii, cronici literare şi muzicale), „Literatorul” (eseuri muzicale, din 2010), „Luceafărul de dimineață” (cronică literară, cronică muzicală, din 2010), Liber să spun (din 2010).
Colaborări la „Adevărul”, „Viaţa Românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Ateneu”, „Orizont”, „Ramuri”, „Tomis”, „Radio România”, „Actualitatea muzicală” ş.a.
Cronica discului la „Universul cărţii” (1991–1992), prezentări de discuri la Electrecord, colaborări la emisiuni de radio şi televiziune din 1980.

Piese jucate:

Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit, în colaborare cu Puşa Roth, Teatrul Naţional din Bucureşti, stagiunea 2001–2002. Spectacol după scenariul radiofonic Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici

Dans alb, scenariu după poemele lui Cristian Munteanu, spectacol de poezie şi muzică în memoria regizorului Cristian Munteanu, Teatrul Odeon din Bucureşti în colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic, 31 ianuarie 2011. Au interpretat: Irina Mazanitis, Jeanine Stavarache, Delia Nartea, Mircea Albulescu, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu, Puiu Pascu (pian), Dan Ioniţă (saxofon alto). Regia artistică: Vasile Manta.

Piese montate la Teatrul Naţional Radiofonic Radiofonic:

Baba Dochia. Trei legende româneşti (2005)
Prinţul din adâncul pământului (2007).

Adaptări de piese din dramaturgia românească şi universală, printre care Adunarea femeilor de Aristofan, Comedia măgarilor de Plaut, Seducătorul din Sevilla şi Oaspetele de piatră de Tirso de Molina, O repetiție moldovenească de Costache Caragiale, Femeia cezarului de Ion Luca, Sodoma și Gomora de Jean Giraudoux, Domnișoara Iulia de August Strindberg. (Mai jos, linkuri pentru a asculta aceste piese).

Seria de spectacole radiofonice Cinci personaje în interpretarea unui actor, în colaborare cu Puşa Roth. Amănunte şi linkuri audio: Dincolo de curcubeu e lumea.

Peste 1000 de emisiuni de istoria teatrului românesc şi universal (printre care, Clasicii dramaturgiei universale, peste 100 de ediţii până în prezent), critică de teatru, critică literară (Citesc, deci exist!), critică muzicală, publicistică.

Pentru a asculta emisiuni din seria Clasicii dramaturgiei universale: Dincolo de curcubeu e lumea – pagina Emisiuni radio.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Premii:

Premiul revistei „Amfiteatru” pentru critică literară (1978) şi al revistei „Luceafărul” (critică literară, 1981).