Cetăţeanul european – figurant în scenariul viitorului Europei?

Dan Luca

Pe fondul crizei financiare pe care o trăim de vreo 5 ani şi în ciuda preocupărilor pentru o integrare europeanã mai accentuată, se ajunge din contră, la o izolare din partea unor ţări. Sondajele de opinie o arată clar, suportul cetăţenilor europeni pentru UE este în scădere. Nuanţând însă, observăm că aceştia nu critică ideea de Uniune Europeană, însă nu sprijină sistemul european creat în ultimii ani.

În Italia, Stânga a rămas majoritară în Senatul Italiei după alegeri, deşi conform rezultatelor, este evidentă incertitudinea pe care o manifestă cetăţenii italieni în a-şi alege liderii. Fenomenul este întâlnit de altfel nu doar în acest caz – cetăţenii europeni în general, manifestă o reticenţă faţă de oamenii politici, şi modul de gestionare a măsurilor de austeritate, agravată de perioada lungă de criză.

Grecia a fost „lovită” în ultimii ani, iar sentimentul anti-european s-a accentuat. Şi nu doar cel anti-structură europeană, ci şi – ca o premieră – mesajul contra anumitor lideri naţionali influenţi la nivel european, precum cel al cancelarului german. Ceea ce trăieşte populaţia cipriotă în aceste zile este asemănător „ruletei reuseşti”. Pensionari care au strâns o viaţă banii şi i-au depozitat în bancă (că doar aşa este civilizat), îşi văd acum agoniseala dusă într-un neant bancar, greu de înţeles. Şomajul ajunge la cote alarmante. Spania, Italia, Irlanda, Portugalia nu găsesc antidotul pentru a oferi baza societăţii în care trăim – oportunitatea de a munci şi a avea o viaţă normală. Tinerii par fără speranţe de integrare, şocaţi parcă de schimbările contemporane.

Există şi ţări mai norocoase, care au gestionat mai bine criza. Pentru moment în Germania, de exemplu, nu există o problemă cu suportul cetăţenilor pentru proiectul european, dar se pot întâmpla surprize în viitorul apropiat.

Pentru cei care urmăresc evenimentele europene toate acestea nu sunt noutăţi. Nici pentru „cetăţeanul de pe stradă”, care simte efectele acestora pe propria piele. Simplificând puţin, poza europeană a anului 2013 arată destul de şifonată. Guvernele, politicienii aflaţi la putere, navighează într-o nebuloasă fără sfârşit, cu prea puţine soluţii. Partidele de opoziţie încearcă la nivelul ţărilor membre să propună soluţii, dar credibilitatea mesajului politic scade pe zi ce trece.

Apar noi lideri, noi mişcări, noi propuneri şi asta nu e rău. Este nevoie de dezbatere. Problema e că majoritatea dintre aceştia îşi clădesc discursul public pe radicalizarea mesajului anti-sistem, cu conotaţii anti-UE, cu puternice „reacţii extremiste”. Ceea ce este şi mai grav, cu astfel de propuneri, unele partide obţin creditul ţării. Rezultat palpabil este că reuşesc doar blocarea sistemului politic din bazinul electoral respectiv, fără nici un ajutor concret pentru cei care i-au votat.

Care este însă mesajul pe care vreau să îl transmit? Dacă mergem în această direcţie, partidele anti-sistem vor profita enorm de alegerile europene de anul viitor. Într-un scenariu catastrofă, continuând astfel, vom avea 25% din Parlamentul European de după mai 2014 dominat de eurodeputaţi care sunt împotriva UE, sunt pentru revenirea în matricele naţionale, fără nici o şansă de a menţine sistemul european.

Mai este încă timp pentru a schimba rezultatul alegerilor europene. Neimplicarea nu ajută, iar delăsarea lasă loc profitorilor. E timpul noilor oameni politici să iasă în faţă. E momentul ca partidele tradiţionale transnaţionale să îşi dea mâna pentru a discuta proiectul european. Un proiect european care are nevoie de transparenţă, simt politic practic şi ambiţia unor lideri puternici de a avansa cu adevărat.

Nu mai e voie să avem mesaj dublu. Exact ceea ce discutăm în Parlamentul European să povestim şi acasă, la televiziunea naţională. Nu mai avem nevoie de expresii, “păi Bruxelles-ul a decis”, când suntem eurodeputaţi sau comisari europeni.

Dacă există subiecte periculoase din punct de vedere politic, acestea trebuie discutate. Miza este uriaşă – e practic miza de a continua sau nu proiectul european. Fără  proceduri greoaie, rutină sau birocraţie! Putem demonstra că UE este structura care rezolvă problemele cetăţenilor, care crede cu adevărat în calitatea vieţii cetăţenilor săi.

Material realizat de Dan LUCA

 

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în Consiliul Naţional PSD.

 

 

Citește și