Călătorie prin sunete: Luminița Apostolescu Voinea și legătura radioului cu diaspora românească

În cadrul campaniei românilor de excelență din afara granițelor – Noi susținem excelența! – lansată de Occidentul Românesc la 15 ianuarie 2015, Luminița Apostolescu Voinea este nominalizată pentru Gala Excelenței Românești, Ediția a-IV-a, 2023-2024, care se va desfășura în perioada 8-10 noiembrie 2024, la Valencia.

Luminița Apostolescu Voinea, realizatoare de emisiuni la Radio România Actualități, are o carieră de lungă durată în lumea jurnalismului radiofonic și aparține generației pentru care adevărul este prioritatea absolută în practicarea acestei profesii. Luminița își respectă publicul ascultător și este cunoscută pentru angajamentul său de a oferi informații de calitate.

De-a lungul timpului, Luminița Apostolescu Voinea a promovat valorile, tradițiile și cultura românească prin intermediul emisiunilor sale. Ea își asumă rolul de a aduce în atenția publicului personalitățile și evenimentele care pot influența direcția viitoare a României și care contribuie la construirea unei imagini pozitive a țării în plan internațional.

Radio România Actualități, instituția pentru care Luminița lucrează, a fost întotdeauna o sursă de informații echilibrate și relevante pentru publicul românesc. Radioul a fost orientat către satisfacerea interesului public mai degrabă decât către aspectele comerciale sau de divertisment, menținându-și astfel relevanța în rândul audienței.

Experiența sa ca jurnalist a inclus abordarea unor provocări variate, de la acoperirea evenimentelor politice și campaniilor electorale, până la realizarea emisiunilor live pe subiecte politice și administrative locale. Luminița Apostolescu Voinea este un om al actualității, cu abilitatea de a sintetiza și comunica informațiile esențiale într-un format radiofonic, adesea cu limite stricte de timp. Una dintre provocările majore ale jurnalismului radio este gestionarea secundelor, dat fiind formatul scurt al emisiunilor. Cu toate acestea, Luminița a reușit să câștige și să mențină respectul ascultătorilor săi, oferind informații concise și interesante, fără a compromite calitatea.

Un alt aspect important din cariera Luminiței este legătura specială pe care a reușit să o creeze cu românii din diaspora. Radio România Actualități are o tradiție de a oferi emisiuni pentru românii din străinătate, și Luminița a făcut parte din echipa care a contribuit la menținerea acestei legături. Emisiunea „Curierul Românesc” a fost unul dintre proiectele care a legat familiile despărțite de distanță, prin intermediul mesajelor și informațiilor difuzate.

Ulterior, Luminița s-a alăturat echipei care a lansat proiectul „Românii de pretutindeni”, o emisiune rezervată românilor din străinătate, un produs jurnalistic de  informare obiectivă și imparțială pentru românii din străinătate. Această emisiune a contribuit la construirea unei relații solide între diaspora românească și țara-mamă, oferind informații relevante și verificate.

Pasiunea și devotamentul Luminiței Apostolescu Voinea pentru acest domeniu au fost recunoscute prin premii și distincții. Ea a fost premiată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România pentru contribuția sa la promovarea valorilor și tradițiilor românești peste hotare. De asemenea, fiind bursieră în cadrul Burselor JTI pentru Jurnaliști, Luminița a avut oportunitatea de a interacționa cu comunitățile românești din diferite locații importante, cum ar fi Bruxelles. Echipa de jurnaliști cu care colaborează este unul dintre factorii cheie ai succesului său în radio. Luminița recunoaște că a învățat multe de la colegii ei și că a fost susținută de oameni remarcabili în parcursul său profesional.

Luminița Apostolescu Voinea este un exemplu elocvent de jurnalist dedicat și pasionat, care a reușit să creeze punți de legătură între românii din întreaga lume și țara-mamă, prin intermediul radioului. Cariera sa remarcabilă și devotamentul său pentru adevăr și echilibru în jurnalism, îi aduc recunoașterea pe merit în cadrul comunității jurnaliștilor și în rândul ascultătorilor săi.

Cum a început pasiunea dumneavoastră pentru jurnalismul radio și ce v-a determinat să vă dedicați carierei la Radio România Actualități?

Pasiunea pentru radio a început încă din copilărie. Aș putea spune că Radioul mi-a marcat copilăria, pentru că, îmi amintesc că eram nedezlipită de aparatul de radio, care era deschis tot timpul. Am crescut cu vocile de aur ale Radioului Public și n-am să uit niciodată vocea impresionantă și rigurozitatea jurnalistică a lui Paul Grigoriu. Eram atât de impresionată de oamenii care realizau emisiuni de radio încât îmi doream foarte mult să îi cunosc. Destinul a făcut ca peste ani să pășesc în radio cu mari emoții, la gândul că aș putea să fiu colegă cu acei oameni cu voci de aur. Aveam 19 ani când destinul meu s-a împletit cu cel al radioului. Și de atunci nu am mai plecat niciodată din Radioul Public.

Am trecut prin toate etapele de foc ale profesiei de jurnalist la Radioul Public. Am lucrat numai în regim de actualitate, adică în prima linie. Am fost reporter de teren mulți ani, una dintre cele mai frumoase și incitante perioade. Am fost omul care aducea știrea de pe teren la prima mână, am fost martor la multe dintre evenimentele-cheie ale societății românești, cum ar fi alegerile prezidențiale sau parlamentare, învestiri de guverne sau moțiuni în cenzură în urma cărora s-a redesenat scena politică a țării. În urma unor concursuri de promovare am devenit apoi redactor specializat pe domeniul politic, am realizat emisiuni în direct pe teme politice și de administrație publică, sunt un om al actualității.

Pot spune, privind în urmă că Radioul a fost pentru mine o dragoste la prima vedere, îmi place la nebunie adrenalina pe care ți-o dă o emisiune live sau o transmisie în direct și mă consider foarte norocoasă că viața m-a  purtat pe acest drum. Am simțit din prima clipă că pentru mine, Radioul nu este un simplu loc de muncă, ci un microb, o provocare permanentă, o lume magică. Radioul mă face să mă descopăr permanent, să fiu cea mai bună versiune a mea.

Ați menționat că adevărul este regula numărul 1 a jurnalismului pentru dumneavoastră. Cum reușiți să mențineți această integritate într-un peisaj media complex și în evoluție?

Într-adevăr, fac parte din generația pentru care adevărul este regula nr. 1 a jurnalismului, iar datoria mea primordială ca jurnalist la postul public de radio, este aceea de a relata adevărul.  Îmi respect publicul ascultător și nu fac niciodată rabat de la calitate. Acestea sunt valori pe care le-am deprins când am pășit în radio și de la care nu am abdicat în cei peste 30 de ani de jurnalism. Radioul Public este o instituție de presă de la care se informează cea mai mare parte a publicului din România și din diaspora. În momentul în care vorbim, Radio România Actualități, postul din care fac parte, este cel mai ascultat radio din țară, potrivit datelor ultimului studiu de audiență pus la dispoziție de ARA.

De altfel, postul public de radio s-a orientat întotdeauna spre satisfacerea interesului public și mai puțin către partea comercială, căutând audiența cu orice preț. Sunt un jurnalist crescut și educat în corporația Radio România, îmi cunosc și îmi respect publicul și știu că fiecare cuvânt rostit la microfon creează sentimente, întrebări, energii, care construiesc o relație bazată pe încredere și respect. Dacă ești fals, publicul te simte imediat și te sancționează! Într-adevăr, mass-media este într-o continuă evoluție, se schimbă modul de consum media, competiția cu mediul digital este acerbă, iar pericolul reprezentat de știri false (fake news) este uriaș.

Trebuie, mai mult ca oricând, să ții pasul cu provocările prezentului și să încerci să vii către publicul tău pe toate canalele de comunicare cu informații clare, directe, verificate. Cred cu tărie că obiectivitatea, adevărul și echilibrul sunt valori către care oamenii se vor îndrepta mereu.  Este posibil să asistăm în continuare la schimbări în ceea ce privește consumul media, tinerii se informează preponderent din mediul on-line. Dar eu cred că va exista tot timpul un public selectiv și exigent în privința calității informației.

Care a fost momentul sau povestea care v-a inspirat în realizarea emisiunii „Curierul Românesc” și să aduceți mesajele familiilor împreună într-un format radiofonic?

Radio România Actualități are o tradiție în ceea ce privește emisiunile pentru românii din afara granițelor și a avut o preocupare continuă pentru a facilita românilor aflați departe, legătura cu țara-mamă. Este interesant de știut că am fost singurul post de radio, care, încă din 1995, a avut emisiuni dedicate marinarilor aflați pe mare, militarilor români aflați în Angola într-una dintre primele misiuni în teatrele de operații, sau românilor din Africa ce ne ascultau de pe platformele de forare. Este vorba despre emisiunea „Curierul Românesc”, difuzată la acea vreme exclusiv de Radio România Actualități. Tehnologia nu era atât de avansată, iar noi, cei de la Radio România Actualități eram aproape singura lor legătură cu țara.

Am făcut parte din echipa de realizatori a emisiunii „Curierul Românesc” care a căpătat în scurt timp un renume puternic printre românii plecați departe de țară. Cel mai mare atu al emisiunii a fost că, pe lângă informațiile de interes public, difuzam la radio mesaje vocale de la familiile din țară. Radioul Public devenea astfel vocea familiilor din țară, a copiilor, a soțiilor, a fraților, a rudelor din țară. Au fost militari în teatrele de operații care au aflat de la Radio România Actualități că în țară li se nășteau copiii. Stăteau lângă aparatul de radio și aveau lacrimi în ochi. Și la amalgamul acesta de emoții și bucurie am contribuit și eu. Sunt povești adevărate, cărora noi, echipa de la Radio România Actualități le-am dat viață. Așa am început să construiesc o relație cu românii aflați departe.

Cum a apărut ideea pentru emisiunea „Românii de pretutindeni” și care credeți că este impactul acestei emisiuni asupra comunității românești din diaspora?

În 2010, exodul românilor ne-a determinat să regândim un nou concept de emisiune rezervată comunităților de români din afara granițelor, să ne adaptăm noilor așteptări, noilor provocări ale românilor din afară, așa că a apărut „Românii de pretutindeni”. La conducerea Radioului era atunci o echipă condusă de Maria Țoghină și împreună am structurat proiectul acestei emisiuni, pentru a acoperi nevoia de informare din țară către românii din străinătate. Am reușit să construim o relație bazată pe încredere, profesionalism, am primit feedbackuri foarte bune, suntem ascultați și la radio dar și pe internet, pe www.romania-actualitati.ro în toate colțurile lumii și putem spune că suntem acel liant, acea legătură specială dintre ei, românii aflați departe și țara-mamă.

Pentru mine, este o continuă provocare să relatez pentru ascultătorii Radio România Actualități, pentru publicul larg despre românii de cinci stele, răspândiți peste tot în lume, în fața cărora străinii își scot pălăria. Vorbim despre români ajunși celebri peste hotare – muzicieni care sunt aplaudați pe marile scene ale lumii, români premiați de prestigioase universități de peste hotare, români care studiază la Cambridge sau cei care lucrează la ONU,  NATO, Comisia Europeană și care merită să fie cunoscuți pentru că sunt modele pentru generațiile actuale.

Avem nevoie de valori la care să ne raportăm, avem nevoie să știm că România este bine văzută prin oamenii ei. Promovez valorile, tradițiile și cultura, oamenii care pot influența generații și care aduc valoare imaginii României în lume. Ei sunt ambasadorii noștri de imagine. Sau, ca să folosesc un termen foarte cunoscut în rândul generației tinere, ei sunt adevărații influenceri ai României. În fiecare sâmbătă, de la ora 22.10, la „Românii de pretutindeni” topim distanțele, unim depărtările și ne întâlnim într-un spațiu radiofonic comun cu românii noștri de cinci stele de pe toate continentele. Așa cum îmi place mie să spun, ne întâlnim pe unde radio în Casa Radio România. 

În cariera dumneavoastră ați acoperit evenimente politice, campanii electorale și subiecte actuale. Care considerați că este cea mai mare provocare în a comunica informații relevante și interesante în câteva minute radiofonice? 

Cea mai mare provocare este lupta cu secundele! Timpul pare că nu este niciodată de partea ta, trebuie să fii scurt, concis, corect, obiectiv și interesant – toate acestea în câteva minute radiofonice. La radio fiecare cuvânt contează! Iar respectul ascultătorului odată obținut este foarte greu de păstrat.

Radioul vă conectează cu românii din afara granițelor, contribuind la menținerea legăturilor cu țara-mamă. Care sunt câteva povești sau momente care vă aduc cea mai mare satisfacție în acest aspect al carierei dumneavoastră? 

Ceea ce m-a impresionat la românii din afara granițelor cu care am intrat în legătură este că oriunde ar fi răspândiți prin lume, sunt  puternic legați de casă, familie și biserică. Cred că mai ales pentru ei, cuvântul filosofic românesc DOR a fost introdus în Vocabularul European al Filosofiilor tot de o româncă –  cercetătoarea Anca Vasiliu, recompensată de Academia Franceză cu marele premiu pentru filosofie pe anul 2022. Am avut bucuria să o cunosc anul trecut, la Gala Premiilor de Excelență de la Madrid, și am descoperit o persoană distinsă, modestă, ale cărei experiențe și energii bune se îndreaptă și către România prin proiectele sale chiar dacă trăiește de mulți ani în Franța.

Îmi amintesc cu plăcere de o întâmplare care de asemenea m-a impresionat. Am avut satisfacția și bucuria să primesc la Radio, pe neanunțate, vizita unui căpitan român de vas pe care nu îl cunoșteam personal, dar care, la întoarcerea din voiaj a venit să mă cunoască personal și să-mi mulțumească, pentru că acolo, departe, în mijlocul mării, l-a auzit la emisiunea pentru marinari pe copilul său care abia începuse să vorbească spunându-i: „Tata, mi-e dor de tine!”. Mi-a mărturisit că a avut lacrimi în ochi și că i-am adus cea mai mare bucurie prin intermediul radioului. A fost una dintre cele mai mari satisfacții ale profesiei mele.

De curând, m-am aflat la Bruxelles în cadrul programului Bursele JTI pentru Jurnaliști și am întâlnit mai mulți români care lucrează pentru NATO. Am avut bucuria să aflu că sunt ascultători constanți ai emisiunii „Românii de pretutindeni”. Pentru mine sunt tot atâtea dovezi că această conexiune pe care o creez cu românii aflați în toate colțurile lumii prin intermediul radioului, este dincolo de timp, meridiane, mări, oceane. Este cea mai puternică  legătură care face ca identitatea românească să reziste tuturor încercărilor.

O mare bucurie pentru mine a fost și momentul când am fost distinsă de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România cu premiul de excelență Vasile Goldiș pentru contribuția la promovarea valorilor și tradițiilor românești peste hotare. Am dedicat acest premiu ascultătorilor emisiunii „Românii de pretutindeni” de la Radio România Actualități pentru că indiferent cât de departe sunt duși de valurile vieții în lume își clădesc acolo o mică Românie și fac tot ce pot pentru păstrarea identității și a limbii române. 

Sunteți cunoscută pentru promovarea valorilor și tradițiilor românești. Cum vedeți rolul dumneavoastră în a contribui la o imagine pozitivă a României în lume?

Imaginea României în lume este făcută de oameni. Îi caut și îi promovez pe acei români care mișcă lucrurile în țările lor de adopție, pe românii apreciați în toată lumea, care ajung în funcții cheie la prestigioase instituții internaționale, dar și pe acei români care depășesc barierele de limbă și cultură și o iau de la zero în străinătate prin muncă și eforturi zilnice, pentru a avea o viață mai bună. L-am avut de curând invitat în studioul „Românilor de pretutindeni” pe unul dintre medicii români apreciați în New York, Adrian Sângeorzan, despre care presa de peste ocean relata cu litere de-o șchioapă că în pandemie a salvat de la moarte o mamă însărcinată infectată cu COVID-19. Sunt români extraordinari în toată lumea pe care îi promovez și vă invit să-i urmăriți la emisiunea „Românii de pretutindeni”, de la Radio România Actualități. Presa publică are un rol fundamental în menținerea identității și valorilor poporului nostru, a limbii și culturii sale.

Care sunt planurile dumneavoastră viitoare în ceea ce privește continuitatea promovării valorilor românești și a relației cu diaspora prin intermediul radioului?

Mi-aș dori ca împreună cu echipa de realizatori a emisiunii „Românilor de pretutindeni”, să ducem acest concept mai aproape de românii de peste granițe, să reușim să fim prezenți în mijlocul comunităților de români, să le ascultăm problemele, să fim parte din viața lor și să facilităm legătura cu autoritățile care se ocupă de problematica diasporei. În discuțiile, interviurile și reportajele realizate până acum, mi-au spus la unison că simt nevoia să aibă o  legătură mai strânsă cu țara-mamă. Cred că este o muncă de echipă. Iar ceea ce am experimentat pe parcursul celor peste 30 de ani de Radio este faptul că, fără o echipă puternică, evoluția este dificilă.

Doi oameni remarcabili care mi-au marcat viața, Dan Mihăescu, cunoscut om de televiziune din generația de aur a umorului românesc și Simona Mihăescu, profesionist de radio, mi-au spus, la început de drum în radio că: „Indiferent cât de bun ai fi, să ții minte că echipa este cheia spre reușita oricărui proiect.” Sunt norocoasă să fiu înconjurată de oameni remarcabili de la care am învățat să fiu ceea ce sunt astăzi și cărora le mulțumesc și pe această cale.

Interviu realizat de: Kasandra Kalmann Năsăudean și publicat în ediția lunară tipărită nr. 149, Anul XIII, septembrie 2023.
Foto: Luminița Voinea (Arhiva personală)

Nota Redacției:

Kasandra Kalmann Năsăudean a fost unul dintre redactorii primului post de radio în limba română, RadioUniplus92-FM (Millennium) din Santa Susana (CA), mulți ani editor la prestigiosul ziar Gândacul de Colorado (Denver) și redactor-șef la Radio Diaspora Online – Chicago, Statele Unite ale Americii. Licențiată în Informatică de gestiune (Felix C-256) și Științele Comunicării (Investigații), Kasandra înființează în anul 2010 ziarul Occidentul Românesc dedicat tuturor românilor din Peninsula Iberică și de pretutindeni, publicație de limbă română, care apare lună de lună, fără întrerupere, în format print și online, de peste 13 ani. A scris pentru numeroase reviste și ziare în limba română din străinătate și din România, iar în Spania a fost redactor-șef la primul ziar în limba română din Peninsula Iberică, Român în Lume. A colaborat cu revista Origini și ziarul Noi în Spania din Madrid.