Asiguraţii români care se tratează medical în străinătate pot primi banii înapoi de la stat

Guvernul a aprobat noi dispoziţii

Asiguraţii care se deplasează într-un stat membru al Uniunii Europene pentru a primi tratament medical pot beneficia, la cerere, de rambursarea contravalorii serviciilor medicale, după cum informează Ministerul Sănătăţii într-un document de presă publicat recent. Rambursarea se va realiza, însă, la nivelul tarifelor din România şi nu va depăşi contravaloarea în lei a serviciilor achitate de asigurat.

Directiva Europeană 24/2011, documentul ce asigură cadrul legal pentru a fi garantate drepturile cetăţenilor europeni de a beneficia de servicii medicale în toate ţările Uniunii Europene, trebuia transpusă în legislaţia românească încă din 25 octombrie 2013, însă acest lucru nu s-a întâmplat. După aproape şase luni, însă, Guvernul a dat undă verde unui act normativ care aprobă normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră, se precizează într-un document de presă al Ministerului Sănătăţii.

Practic, în baza reglementărilor aprobate recent de Executiv, persoanele asigurate în sistemul de asigurări obligatorii de sănătate din România, care se deplasează într-un alt stat membru UE, pot beneficia de rambursarea contravalorii serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale.

„Casă Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeţene vor putea face rambursarea costurilor pentru asiguraţii care se tratează în state membre ale Uniunii Europene. Ministerul Sănătăţii va continua să deruleze politici de investiţii şi dezvoltare, astfel încât asiguraţii din România să beneficieze de aceleaşi condiţii de tratament cu cele din Uniunea Europeană. De asemenea, şi pacienţii din Uniunea Europeană se vor putea trata în România”, a subliniat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

Totuşi, conform dispoziţiilor adoptate de guvernanţi, pentru a beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră, pacienţii români vor trebui, în unele cazuri, să obţină o autorizare prealabilă eliberată de casele judeţene.

Concret, potrivit Ministerului Sănătăţii, tipurile de asistenţă medicală pentru care se impune autorizarea prealabilă în vederea rambursării costurilor sunt:

• PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) în regim ambulatoriu;
• servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă şi spitalizare mai mare de 24 de ore pentru următoarele tipuri de tratament: implant sau înlocuire de defibrilator cardiac, endoprotezare articulară tumorală, implant segmentar de coloana, bypass coronarian cu/fără investigaţii cardiace invazive şi naşterea;
• medicamente în tratamentul ambulatoriu, pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul CNAS.

Important! În practică, prevederile esenţiale ale Directivei 24/2011 sunt deja aplicate în România, conform Ordinului Casei Naţionale  de Asigurări de Sănătate  nr. 729/2009, după cum informa CNAS în octombrie 2013. În baza acestui act normativ, asiguraţii care se deplasează într-un stat membru al Uniunii Europene cu scopul de a primi tratament medical beneficiază de rambursarea contravalorii serviciilor medicale la nivelul tarifelor din România, fără a depăşi contravaloarea în lei a serviciilor achitate de asigurat.

Cum se va realiza decontarea?

Potrivit Ministerului Sănătăţii, rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere se efectuează de către casa de asigurări de sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară.

Rambursarea se realizează la nivelul tarifelor şi prestaţiilor din România şi nu trebuie să depăşească contravaloarea în lei a asistenţei medicale transfrontaliere achitate de solicitant.

De exemplu, în cazul în care o hernie de disc costă în România 1.000 lei şi în statul membru X costă 1.500 lei, decontarea se face la valoarea de 1.000 lei. În acelaşi timp, în cazul în care o peritonită costă în România 700 lei şi în statul membru Y costă 500 lei, decontarea se face la valoarea de 500 lei.

În schimb, instituţia subliniază că nu toate costurile aferente tratamentului medical în străinătate vor fi decontate. Mai exact, nu se suportă costurile referitoare la contravaloarea serviciilor de cazare şi de călătorie suportate de persoanele asigurate. În plus, nici costurile suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri nu vor fi decontate de statul român.

Toate informaţiile privind condiţiile în care românii pot primi banii înapoi dacă se tratează medical în străinătate vor fi puse la dispoziţie prin intermediul unui Punct Naţional de Contact, ce va funcţiona începând cu luna mai în subordinea CNAS. „Acesta va avea pagină proprie de internet, precum şi numere de telefon, inclusiv gratuite (Tel-Verde), iar informaţiile vor fi disponibile în limba română şi engleză”, precizează Ministerul Sănătăţii.

Lista ţărilor în care te poţi trata medical pe banii statului român

Lista ţărilor din Europa în care asiguraţii români se pot deplasa pentru a se trata medical a fost completată recent, prin Ordinul CNAS nr. 36/2014  publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 88, din 4 februarie 2014.

Concret, potrivit acestui document, românii pot primi de la stat banii aferenţi tratamentului urmat în următoarele ţări:

• Austria
• Belgia
• Bulgaria
• Cehia
• Cipru
• Danemarca
• Elveţia
• Estonia
• Finlanda
• Franţa
• Germania
• Grecia
• Irlanda
• Italia
• Letonia
• Lituania
• Luxemburg
• Marea Britanie
• Malta
• Olanda
• Polonia
• Portugalia
• Slovacia
• Slovenia
• Spania
• Suedia
• Ungaria
• Islanda
• Liechtenstein
• Norvegia

Când nu primeşti banii înapoi de la stat?

Totuşi, sunt şi cazuri în care asiguratul nu îşi va primi banii înapoi.

Mai exact, potrivit legislaţiei în vigoare, în condiţiile în care un asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România se deplasează într-un stat membru UE pentru a primi tratament medical, fără aprobarea prealabilă a casei de asigurări de sănătate unde este luat în evidenţă ca persoană asigurată, acesta suportă contravaloarea serviciilor medicale acordate.

În plus, dacă asiguratului român, aflat pe teritoriul unui stat UE, i se acordă asistenţă medicală fără că acesta să prezinte cardul european de asigurări sociale de sănătate sau acesta nu este recunoscut de unitatea sanitară de la locul de şedere, asiguratul va suporta contravaloarea serviciilor medicale acordate.

Raluca Alexandra Barbu