Andra Mateescu: Tradiții și obiceiuri de Paști în diverse țări din Europa

Pentru că în luna martie se sărbătorește Paștele Catolic, am considerat că ar fi interesant să prezentăm cititorilor revistei Occidentul Românesc câteva tradiţii și obiceiuri de Paști din țările Europei în care concetățenii noștri au emigrat, tradiții pe care fiecare imigrant român din țara respectivă le cunoaște şi pe care, unii dintre noi, chiar dacă suntem de altă religie, le acceptăm ca pe un ritual de împrumut, fără a ştirbi cu nimic credinţa şi tradiţiile din biserica noastră, pe care de asemenea le respectăm.

Spania

În Spania, Paștele se sărbătorește mai fastuos decât în alte state europene. Începând cu Duminica Floriilor și până în ziua de Paști au loc procesiuni pe străzile din majoritatea orașelor spaniole, cele mai populare fiind cele din Andaluzia. Oamenii poartă, într-o atmosferă de doliu, ce poate părea apăsătoare pentru privitori, statuete ale sfinților înfățișând scene biblice, așezate pe platforme de lemn (tronos). Statuetele sunt confecționate din aur, argint și țesături fine și decorate cu flori proaspete, iar purtătorii acestora (costaleros) sunt membri ai fraternităților religioase. În unele cazuri, participanții la procesiune poartă haine ce amintesc de Ku Klux Klan, în încercarea de a-i reprezenta pe locuitorii din Nazareth. Aceștia îi urmează pe purtătorii platformelor.

Germania

În Germania, oamenii îşi decorează tufele sau crengile aduse în casă pentru buchetul de Paşte cu ouă colorate, agăţate ca nişte globuri. Potrivit tradiţiei, acestea ar trebui să fie ouă de găină, cărora le-a fost golit conţinutul. Astfel de ouă colorează cei mici încă de la grădiniţă, pe lângă ouăle fierte vopsite de ei „la rece”. Vinerea Mare este o zi a liniştii şi în care nu se lucrează (de asemenea, toate magazinele sunt închise), tot o zi liberă fiind şi lunea, cea de-a doua zi de Paşti. În sâmbăta Paştelui, se aprind focuri mari, imediat după lăsarea serii.

Cum se trezesc, în duminica Paştelui, copiii au o grijă: oare le-a adus ceva iepuraşul, în grădină? Imediat după micul dejun, ei vor „lua la control” tufele, până scot toate ouăle vopsite şi dulciurile ascunse acolo. Cei care nu au în spatele locuinţei o mică grădină vor merge cu copiii în parcuri să ascundă ouă. În Hamburg, poţi vedea chiar şi pe Malul Lacului Alster cum bunici şi nepoţi „descoperă” în tufele verzi iepuraşi şi ouă de ciocolată ori de marţipan. Pentru sărbătoarea Paştelui există şi câteva jocuri pentru copii – de exemplu să ducă fiecare un ou vopsit într-o lingură, pe o distanţă dată. Cine ajunge primul la destinaţie, fără să fi atins oul şi fără ca aceste să cadă din lingură, câştigă. Sărbătoarea de Paşte se poate încheia pentru copii cu „lansarea” pe o apă curgătoare (un mic râu) a unor lumânări aprinse, care vor fi purtate de apă arzând până la capăt. Dat fiind că în sudul Germaniei majoritari sunt catolicii, în timp ce în nord majoritari sunt lutheranii, obiceiurile diferă de la o zonă la alta.

În diferitele cărţi de reţete şi sfaturi de la bunica se regăseşte ca obicei general doar acela de a face dulciuri în formă de iepure sau de miel pentru ziua de Paşte (de obicei, din aluat cu drojdie), deseori învelit sau decorat cu marţipan. Tradiţionali sunt şi micii colăcei pe care se aşează oul vopsit (în mijloc), care se fac şi la noi, în Muntenia.

Potrivit tradiţiei germane, în Vinerea mare nu se mănâncă sub nici o formă carne (doar peştele este admis), iar reţetele recomandate de Paşte vor fi diferite, de la supă de legume (multe salate, legume şi verdeţuri) până la pui sau miel. Nu există o reţetă specială pentru toate zonele, în schimb în zilele de Paşti sunt fel de fel de reţete cu ouă, de la omletă şi până la tot felul de ouă umplute.

Franța

Franța catolică celebrează Paștele cu entuziasm. Clopotele bisericii sună cu bucurie tot timpul anului dar se opresc din Joia Mare până în ziua de Paști, ca oamenii să-și amintească de moartea Domnului Isus. În ziua de Paști, clopotele sună cu putere, vestind Învierea iar oamenii se îmbrățișează și se felicită. Copiii se trezesc de dimineață și caută ouăle împrăștiate prin camere sau grădină. Magazinele franceze păstrează tradiția ouălor din ciocolată neagră, cu lapte sau albă, iepurași și puișori cu surprize. Pe lângă dulciuri, meniul tradițional de Paști, include miel sau ied cu garnitură de legume de primăvară. Familiile se adună pentru masa de Paști, care durează cel puțin cinci ore. În unele regiuni se mănâncă o „omletă pascală” din ouăle strânse în Vinerea Mare. Și, bineînțeles, nu lipsește mielul pascal, la cuptor sau la frigare.

Marea Britanie

În multe părți ale Angliei „dansatorii Morris” dansează în Duminica Paștelui dansuri foarte vechi, care au menirea să alunge spiritele rele ale anului. Dansatorii poartă pantaloni albi, eșarfe roșii, pantaloni negri și pălării de paie cu multe flori, panglici roșii și verzi și clopoței. De peste 500 de ani, în orășelul englezesc Olney se organizează, în marțea de Lăsata Secului, „cursa clătitelor”. Această întrecere adună toți locuitorii în centrul orașului. Concurenții țin în mână tigăile încinse, cu clătitele perpelindu-se și, odată dat startul, încep să alerge spre biserică. Pe toată durata cursei sunt obligați să întoarcă clătitele de cel puțin trei ori, înainte de a ajunge la finiș.

Italia

Paștele este un eveniment special, celebrat cu multe tradiții. Postul mare și Paștele sunt precedate de carnavaluri, baluri mascate, parade, costume elegante, dansuri, cântece și jocuri de artificii. În Duminica Floriilor, multe familii vizitează cimitirele cu frunze de palmier în mână sau cu flori de primăvară. În Vinerea Mare se comemorează procesul lui Isus, cu procesiuni în timpul cărora oamenii poartă cruci în spate, pentru a recrea drumul suferinței. În Sicilia, în Vinerea Mare reprezentanții diferitelor confesiuni se întâlnesc în jurul bisericii principale. În sâmbăta dinaintea Paștelui are loc un eveniment dedicat Madonei. Felul tradițional de mâncare pentru masa de Paște este agnellino – miel fript, cu piper. Pentru copii se pregătește un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Napolitanii își dovedesc înclinația pentru dulciuri prin pastiera, o plăcintă specială umplută cu brânză și presărată cu fructe zaharisite. În a doua zi de Paști, Palio dell’Uovo este o competiție unde ouăle sunt vedetele jocului și are loc un dans special. Pe lângă tradiționalul miel, la masa de Paști se mai servesc antipasto, minestra di pasqua, agnellino, abbacchio, manicotti, lasagne, paste, carciofi fritti, carciofi e patate soffritti, verdure, fructe, dulciuri și vin. Sunt multe legende legate de la colomba (porumbelul). Una dintre ele povestește că imediat după Paști, în timpul bătăliei de la Legnano, milanezii care se luptau cu Barbarossa au știut că bătălia este în favoarea lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii. De atunci, milanezii comemorează evenimentul mâncând prăjituri în formă de porumbel. Oriunde în Italia, la colomba este sinonimă cu vești bune și bucurie pentru masa de Paști. Prăjitura, asemănătoare unei brioșe în formă de pasăre și acoperită cu zahăr, se pregătește din făină, unt, gălbenuș de ouă, portocale, migdale și lapte. Tot de Paști, copiii primesc oul pascal – un ou mare de ciocolată cu o surpriză înăuntru.

Irlanda

Vinerea Mare, dedicată postului și rugăciunii, este cea mai severă dintre zilele postului Paștelui. Mulți nu mănâncă nimic până la prânz și chiar dacă mănâncă, nimic mai mult decât 3 bucățele de pâine și 3 înghițituri de apă – trei, ca Sfânta Treime. De asemenea, femeile merg desculțe toată ziua. Băieții și bărbații își tund părul, pentru că se spune că vor fi feriți de dureri de cap tot anul. Nimeni nu omoară animale, nu se aprind lemne, nu se pescuiește. Despre un copil născut în Vinerea Mare și botezat de Paști se spune că are darul vindecării, iar dacă este băiat se speră că va deveni cleric și va ocupa o poziție înaltă în biserică. Ouăle făcute în Vinerea Mare sunt însemnate cu o cruce și fiecare membru al familiei le mănâncă de Paști. Între orele 12 și 15, cele trei ore în care Isus a suferit pe cruce, familia se adună pentru meditație și rugăciune. Oamenii merg la biserică și se descalță înainte de a intra în sfântul lăcaș. Familiile vizitează cimitirele pentru a se ruga pentru cei dragi care nu mai sunt. Sâmbătă se aprind sute de lumânări din lumânarea pascală aprinsă de preoți. Aceștia binecuvântează și distribuie apă sfințită. Oamenii dansează pe străzi, concurând pentru un premiu – de obicei o prăjitură.

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez – Benidorm/Spania

Occidentul – Românesc Ediția tipărită/Martie 2013

www.occidentul-romanesc.com

 

 

 

 

 

 

Citește și