„A-ţi reprezenta ţara este probabil cel mai înalt privilegiu şi cea mai de seamă onoare pe care le poţi primi în calitate de cetăţean”

Interviu cu Alina Elena Râmaru, avocat, consul onorific al României în Insulele Canare.

A ajuns pe meleaguri spaniole pentru că şi-a dorit să cunoască o altă cultură şi un alt sistem de învăţământ. Dar, spune Alina Elena Râmaru, „a mă stabili în Spania sau în orice altă ţară, la acel moment, era un aspect care pentru mine nu reprezenta o opţiune”. Însă drumul vieţii are felul său de a întoarce lucrurile: Alina a revenit în Spania pentru a împleti viaţa profesională cu cea personală. Acum este un avocat de succes, stabilită în Insulele Canare şi, recent, a devenit consul onorific al României în această regiune, după ce a luptat, cot la cot cu alţi români, pentru înfiinţarea unui consulat destinat românilor ce muncesc şi trăiesc în aceste insule. Alina Râmaru este nominalizată pentru „Gala premiilor de excelență Mihai Eminescu” din cadrul celei de-a doua ediţii a campaniei „Noi susţinem excelenţa!” organizată de Occidentul Românesc.

Alina Elena Râmaru: Prima dată am ajuns în Spania în anul 2002, cu o bursă Erasmus. Studiam la Facultatea de Drept din Bucureşti şi, în acelaşi timp, urmam cursurile de drept european ale Universităţii Sorbona Paris, care se desfăşurau tot în Bucureşti. Previzibil ar fi fost să aleg Franţa pentru o bursă Erasmus, dar îmi doream foarte mult să cunosc şi alt sistem de învăţământ, altă cultură, aşa că am ales Spania. Dar la acel moment a mă stabili aici sau în altă ţară nu era o opţiune. Însă socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg: a trebuit să împletesc aspectele profesionale cu cele personale. Astfel, în 2004 am revenit pentru studiile de doctorat şi în 2005 m-am căsătorit – nu înainte ca soţul meu să fi cunoscut, la rândul său, România, din toate punctele de vedere (în 2003, a fost unul dintre primii studenţi de la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria care a ales Facultatea de Drept din Bucureşti ca destinaţie Erasmus).

Occidentul Românesc: Care au fost provocările plecării din ţară şi stabilirii într-o altă patrie?

Alina Elena Râmaru: Procesul de integrare la nivelul relaţiilor interumane a fost natural şi deloc anevoios. Insulele Canare reprezintă una din comunităţile cu cea mai bogată diversitate culturală şi asta spune totul. La nivel profesional, experienţele au fost contradictorii. Pe de o parte, procedura recunoaşterii a fost una foarte lentă, în teorie ar fi trebuit să dureze 6 luni, în cazul meu a durat 2 ani. Iar din 25 de materii mi-au fost recunoscute doar două, în mod eronat consider (nu mi s-au recunoscut nici măcar materiile studiate la Universitatea din Las Palmas). Am preferat să nu mai aştept şi să mă prezint la toate examenele. Am avut însă două avantaje: timp de doi ani făcusem practică la un cabinet de avocatură în Las Palmas de Gran Canaria şi, totodată, eram obişnuită cu un volum mare de studiu, după experienţa din sistemul de învăţământ românesc şi francez. Astfel că am terminat toate examenele în doua sesiuni, m-am înscris în Barou, apoi traiectoria a devenit mai fluidă. Am lucrat aproape doi ani în sistemul bancar, am lucrat şi ca traducator extern al administraţiei justiţiei din Canare, iar de 10 ani sunt avocat la cabinetul Calderin y Ramaru Abogados.

Occidentul Românesc: Cum ai ajuns să înfiinţezi şi să coordonezi Asociaţia Românilor din Canare (Rumacan)?

Alina Elena Râmaru: A pleca din România nu făcea parte din planurile mele, cum am spus şi mai înainte. Dar a aduce România în Canare era posibil! Cunoşteam demersurile legale pentru a crea o asociaţie, aveam prieteni români şi spanioli cu care împărţeam aceleaşi idealuri, exista deja o comunitate importantă de români în Canare. Impulsul final a venit în urma unui articol nu tocmai pozitiv despre România; atunci am înţeles că o asociaţie cu personalitate juridică va avea un cuvânt important de spus în apărarea drepturilor şi intereselor comunităţii româneşti.

Occidentul Românesc: Ai luptat pentru înfiinţarea unui consulat pentru români în Canare. Cum a fost această „bătălie”, eşti mulţumită de rezultatul final?

Alina Elena Râmaru: Nu am fost singură! Fiecare membru al conducerii Asociaţiei Rumacan a luptat în acest sens. S-au făcut acţiuni directe şi indirecte. S-au prezentat cereri la Ministerul Afacerilor Externe, s-au solicitat audienţe, s-au prezentat statistici, s-a mers la Madrid şi Bucureşti de fiecare dată când exista ocazia întâlnirii cu vreun reprezentant cu putere de decizie. S-au realizat acţiuni culturale şi sociale care să demonstreze coeziunea comunităţii române din Canare. S-au implicat foarte mulţi oameni, voluntar, în acţiunile asociaţiei: Adina Lazăr, Simona Chirilă, Liliana Ionescu, Adela Latiu, Gabriela Stoica, Voicu Burca, Adriana Breban, Nadia şi Dan Bobu, Bianca Sandu şi mulţi alţii. Toţi cei implicaţi ştiu că s-a solicitat un birou consular pentru Insulele Canare cu sediu fie în Tenerife, fie în Gran Canaria, pentru că sunt cele două insule unde comunitatea românească este mai numeroasă. Inaugurarea consulatului onorific reprezintă un prim pas important, un angajament ferm al statului român faţă de o comunitate românească în creştere, fiind esenţial ca pe măsură ce o comunitate creşte să aibă cui i se adresa, cine să o ghideze în relaţia cu autorităţile locale. Evident că rămân aspectele administrative care ţin de documente, pe care un consul onorific nu le poate îndeplini, dar ele vor fi acoperite în continuare în insule de către secţia consulară de la Madrid prin programul de consulat itinerant.

Occidentul Românesc: Cum ai ajuns să ocupi funcţia de consul onorific şi ce presupune aceasta, efectiv, ca muncă şi responsabilitate?

Alina Elena Râmaru: A-ţi reprezenta ţara este probabil cel mai înalt privilegiu şi cea mai de seamă onoare pe care le poţi primi în calitate de cetăţean, dar, în acelaşi timp, reprezintă şi o mare răspundere. Acestea au fost gândurile pe care le-am transmis doamnei ambasador atunci când în septembrie 2016 mi-a propus această funcţie. Atribuţiile unui consul onorific ţin de promovarea obiectivelor României în plan politic şi economic la nivel local, stimularea dezvoltării relaţiilor economice, comerciale, promovarea identităţii lingvistice şi culturale, stimularea cooperării la nivel educativ între instituţii româneşti şi străine etc. Toate aceste aspecte generale se traduc în practică prin acţiuni concrete, unele mai vizibile, altele mai puţin, dar toate având ca factor comun interesele ţării şi ale românilor. Spre exemplu, în aceste luni am avut ocazia să facilitez colaborarea între autorităţile române şi cele din Canare în legătură cu mai multe aspecte: proiectul Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească (LCCR),  statistici privind inspecţia în educaţie, aspecte ce ţin de domeniul dezvoltării turistice şi dezvoltării mediului. În toate aceste cazuri mi s-a solicitat sprijinul fie de către partea română, fie de către cea spaniolă. Mă bucur că de fiecare dată am reuşit să ofer răspuns pozitiv şi prompt. Au fost şi alte acţiuni concrete legate de necesităţi imediate ale românilor. Ca exemplu, nu toate oficiile de stare civilă din Canare sunt la curent cu semnarea de către România a Convenţiei de la Viena din 1976 şi cu faptul că, drept urmare, extrasele multilingve de stare civilă trebuie acceptate fără a fi necesară traducerea şi apostila. A trebuit să intervin telefonic sau în scris pentru a facilita toate aspectele legale ale convenţiei, astfel încât cetăţenii români care prezintă acele extrase să nu mai întâmpine dificultăţi.

Occidentul Românesc: Activitatea ta de avocat în Spania acoperă mai multe ramuri? 

Alina Elena Râmaru: Da, biroul nostru de avocatură acoperă toate ramurile, de la cele mai cunoscute (civil, penal, dreptul muncii) până la cele mai puţin cunoscute (drept militar sau canonic). Eu personal mă ocup de ramurile drept penal, drept internaţional privat şi drept bancar. Activitatea noastră în sine are ca punct central problemele clienţilor, funcţia noastră fiind aceea de a găsi soluţia. Chiar dacă îmi exercit profesia într-una din zonele cu cel mai înalt grad de litigiozitate din Spania, asta nu constituie un aspect neapărat negativ ci mai degrabă reflectă capacitatea cetăţenilor de a-şi apăra drepturile pe cale legală.

Occidentul Românesc: Ce îţi place cel mai mult legat de viaţa ta în Canare?

Alina Elena Râmaru: Îmi place caracterul oamenilor: relaxat, iubitor de tradiţii, dar, în acelaşi timp, tolerant faţă de tot ceea ce înseamnă diversitate. Îmi place clima – primăvara eternă, deşi recunosc că uneori mi-e dor de anotimpuri, de zăpadă, de ploaie; sunt foarte mulţumită de sistemul sanitar şi sistemul de învăţământ care oferă şanse egale, efective, de integrare, adaptate necesităţilor fiecarui elev, fie că este vorba de un elev cu dizabilităţi sau, din contră, de un elev cu o capacitate intelectuală superioară mediei (chiar dacă, în mod evident, există loc de mai bine). Pe de altă parte, trăiesc pe un „micro-continent”: îmi place că am natura atât de aproape, că în aceeaşi zi se poate merge şi la munte, şi la plajă şi apreciez respectul pe care atât locuitorii, cât şi autorităţile, prin politici stricte, îl au faţă de mediul înconjurător. Îmi place şi faptul că insulele acestea sunt unice, atât de diferite peisagistic între ele, deşi fac parte din acelaşi „domeniu”.

Occidentul Românesc: Ce îţi lipseşte cel mai mult din România?

Alina Elena Râmaru: Cărui român nu-i lipseşte ceva din România? Îmi lipsesc familia şi prietenii de o viaţă, chiar dacă ne vedem sau vorbim des, sunt momente când dorul nu cunoaşte limite. Da, îmi place primăvara eternă pe care o trăiesc în Canare, dar, deşi poate părea o contradicţie, chiar mi-e dor de trecerea anotimpurilor, de zăpadă şi ploaie. Şi îmi mai este dor şi de sat: chiar dacă am trăit în Bucureşti, vacanţele mi le petreceam în Moldova şi Oltenia, zonele de unde provine familia mea; îmi este dor de ospitalitatea, simplitatea şi înţelepciunea oamenilor de acolo, de natură, de obiceiuri.

Occidentul Românesc: Un exerciţiu de imaginaţie: ai posibilitatea să revii în ţară şi, cu puţină magie, să schimbi lucruri. Care ar fi principalele trei aspecte pe care le-ai schimba (îmbunătăţi) la România, dacă ai putea?

Alina Elena Râmaru: Fiecare ţară, fiecare naţiune îşi are drumul şi provocările proprii. Cu toate acestea, România are nevoie într-adevăr de schimbări şi nu cred că opinia mea este diferită de a celorlalţi români în această problemă. Există două structuri, sistemul sanitar şi sistemul de învăţământ, unde schimbările sunt esenţiale, unde un efort sporit din punct de vedere al politicilor şi al investiţiilor nu numai că se va amortiza în timp, dar ar sta la baza creării unui viitor. Apoi aş menţiona turismul: nu este pus în valoare la întreaga lui capacitate. E nevoie de promovare, de multă promovare – odată cunoscută, România se va prezenta prin ea însăşi. Recent, spre exemplu, un judecător din Canare îmi povestea că a ajuns întâmplător în România, acum mulţi ani, la recomandarea unui prieten; nu găsise informaţii la agenţii de turism, dar a decis să trăiască aventura. De atunci s-a îndrăgostit de ţara noastră şi a vizitat-o de 29 de ori! Este impresionant să asculţi cum un spaniol, care nu are nicio legătură familială sau afectivă prealabilă cu România, îţi vorbeşte atât de frumos de oraşe precum Bucureşti, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş. În Canare 75% din turiştii care vin aici se reîntorc în vacanţă în insule cel puţin încă o dată, de-a lungul vieţii. Sunt convinsă că acelaşi procent îl poate avea şi România, cu o bună promovare.

Occidentul Românesc: Care sunt proiectele tale de viitor?

Alina Elena Râmaru: Proiecte sunt multe. Profesia mea, de avocat, pe de o parte şi noua funcţie de consul onorific, pe de altă parte, îmi dau ocazia să lucrez cu oameni, iar când lucrezi cu oameni satisfacţiile nu sunt doar profesionale, ci şi personale. Intenţionez să acord o atenţie specială educaţiei, să ajut la extinderea LCCR-ului şi în alte insule (în prezent funcţionează doar în Tenerife) şi să stimulez stabilirea de noi convenţii de colaborare între universităţi. În privinţa promovării economice şi comerciale, am avut o primă întâlnire la Camera de Comerţ din Gran Canaria şi îmi doresc ca în viitorul apropiat acest prim contact să se materializeze prin delegaţii comerciale. Pe de altă parte, deja în cadrul  asociaţiei tinerilor oameni de afaceri din zona Atlanticului  (Jovenes Empresarios del Atralntico-JEA), al cărui departament juridic îl coordonez, am avut ocazia să stabilesc conexiuni între tineri oameni de afaceri din România şi din  Insulele Canare. Totodată, vreau să îi implic activ pe românii care s-au remarcat în diverse domenii în activităţi organizate de consulat, prin care să îşi folosească experienţa şi bunele intenţii în favoarea ţării şi a românilor. Şi, nu în ultimul rând, voi încerca să folosesc toate oportunităţile pe care funcţia aceasta mi le pune la dispoziţie (prin contactul constant cu autorităţile locale, cu presa) pentru a reflecta adevărata imagine a României.
A consemnat: Camelia Jula
Foto: arhiva personală Alina Elena Râmaru

Material publicat în ediția tipărită OR a lunii august 2017.