Dragobete, sărbătoarea bunei dispoziții și a iubirii în grai românesc

1

Fiul Babei Dochia, Dragobetele, este echivalentul Sfântului Valentin și simbolizează sărbătoarea dragostei în tradițiile românești. Sărbătorit pe 24 februarie sau 1 martie, Dragobetele este un obicei românesc care marchează începutul primăverii. În mediul rural, Dragobetele se sărbătorea prin logodne simbolice și prin jocuri de iubire. În mediul urban aceste tradiții sunt inexistente, Dragobetele fiind umbrit de Valentine’s Day, o sărbătoare de împrumut occidental. Puțini sunt cei care cunosc cu adevărat tradițiile sau obiceiurile românești păstrate din generație în generație pentru sărbătoarea de Dragobete.

Puțini sunt și cei care mai sunt interesați de ritualurile acestei sărbători de când sărbătoarea occidentală de acceași natură, Sfântul Valentin a dobândit statut mioritic. Există, însă, anumite zone rurale care cred în obiceiurile românești și în simbolul sărbătorii de Dragobete. Astfel, ziua dragostei sau ziua îndrăgostiților la români era văzută că fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelșugat, liniște, noroc în dragoste și prosperitate.

Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a țării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuții în jurul focului, săruturi, logodne simbolice etc. Dragobetele era sărbătorit în preajma zilei de 1 martie, cel mai des pe 24 februarie fiind denumit și Ziua îndrăgostiților, Cap de primăvară, Logodnicul păsărilor. Este posibil ca luna februarie să fi fost considerată luna de primăvară, momentul de trezire al naturii în care păsările își caută cuiburi iar tinerii intră în rezonanță cu atmosfera. Se spune că prin sate se auzea zicala :”Dragobetele sărută fetele!”.

În credința populară românească se spune că cei ce participă la Dragobete sunt feriți de boli tot anul. Tinerii se întâlneau în centrul satului sau în fața bisericii îmbrăcați în cele mai bune haine. Porneau în grupuri cântând către pădure sau lunci pentru a căuta ghiocei și alte plante folosite în descântecele de dragoste dacă vremea era frumoasă. Dacă în schimb vremea era urâtă se adunau la unii dintre ei acasă pentru a se ține de jocuri și povești.

De Dragobete se făceau de asemenea logodne simbolice pentru următorul an (fiind foarte des urmate de logodne adevărate), sau frății de sânge între fete și băieți. Se aprindeau focuri în pădure în jurul cărora fetele și băieții stăteau de vorbă. Pentru comunitate era foarte important ce se întâmplă deoarece era un prilej de a afla la ce nunți se va merge în toamnă. Petrecerea avea loc după-amiază unde toată lumea trebuia să se simtă bine deoarece se spunea că cei ce nu au petrecut de Dragobete sau n-au văzut o persoană de sex opus nu-și vor mai găsi pereche restul anului.

În unele zone fetele nemăritate strâng zăpada și o topesc pentru a se spăla pe față și pe cap cu ea în dimineața de Dragobete pentru ca cel iubit să le considere mai frumoase. Dacă în ziua de Dragobete ai noroc să auzi pupăza, se spune că vei fi harnic tot anul. Dacă plouă se spune că primăvara va veni devreme și va fi frumoasă. Treburile mărunte sunt socotite de bun augur în această zi, dar nu și cele mari. Nu se coase, spăla sau merge la câmp dar se poate face curățenie în toată casa pentru ca zilele ce urmează să fie pline de prospețime și spor.

Dacă va numărați printre cei care păstrează tradițiile românești referitoare la sărbătoarea de Dragobete sau dacă doriți să oferiți un cadou persoanei iubite, piața românească și site-urile online vă pun la dispoziție o gamă amplă de felicitări de dragoste oricare ar fi preferințele dumneavoastră.

Fie că doriți să adresați celui drag un mesaj haios de iubire, fie că sunteți în căutarea unor mijloace de inspirație pentru o declarație de dragoste în adevăratul sens al cuvântului, felicitările de dragoste românești vă ajută să va surprindeți în mod plăcut partenerii de viață. Există, de asemenea, felicitări de dragoste de Dragobete ce pot fi personalizate sau animate, oferindu-vă astfel șansa de a oferi partenerului sau partenerei un cadou unic.

A consemnat Timeea Oprean – Cluj Napoca

Foto: Arhiva personală – Dan Timoc